Cronica săptămânii internaționale: Pregătirea înghețării definitive a activelor Băncii Centrale a Rusiei, proteste masive, cutremur, amenințări asupra Curții Penale Internaționale
Cronica săptămânii internaționale: Demisia guvernului bulgar, posibila înghețare definitivă a activelor Băncii Centrale a Rusiei, cutremur puternic în Japonia, protest masiv al fermierilor greci, dar și amenințarea SUA cu noi sancțiuni asupra Curții Penale Internaționale sunt doar câteva dintre evenimentele internaționale care schimbă lumea.
- UE pregătește înghețarea definitivă a activelor Băncii Centrale a Rusiei
- Ungaria critică decizia UE privind activele rusești
- Guvernul bulgar demisionează după proteste ample
- Google se confruntă cu o amendă majoră din partea UE
- Proteste ale fermierilor în Grecia afectează aeroporturi și frontiere
- Cutremur puternic zguduie Japonia cu avertizare de tsunami
- SUA amenință cu sancțiuni asupra Curții Penale Internaționale și cu modificarea statutului de la Roma
- SUA și negocierile pentru pace în Ucraina, sub presiune
- Statele Unite intensifică presiunea asupra Venezuelei prin sancțiuni și confiscări maritime
UE pregătește înghețarea definitivă a activelor Băncii Centrale a Rusiei
Uniunea Europeană este pe cale să adopte o măsură fără precedent prin care va îngheța definitiv activele Băncii Centrale a Rusiei în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro deținute în Europa pentru a le folosi ca suport pentru finanțarea Ucrainei. În prezent, aceste active trebuie reînnoite la fiecare șase luni cu unanimitate, dar planul UE este să le blocheze pe termen nelimitat printr-o majoritate calificată de voturi, eliminând astfel puterea de veto a Ungariei și Slovaciei. Scopul măsurii este de a garanta stabilitatea economică a blocului și de a mobiliza resursele necesare pentru un împrumut major destinat Ucrainei în 2026–2027.
Germania și alte state sprijină ferm această inițiativă, chiar dacă există preocupări privind implicațiile juridice și economice. Planul va fi discutat și, probabil, validat la summitul liderilor europeni din 18 decembrie. Criticii evidențiază riscurile pentru statul de drept și relațiile internaționale.
În paralel, Rusia a intensificat acțiunile legale contra instituțiilor financiare europene care dețin aceste active, declarând planul ilegal. Divergențele între statele membre reflectă provocările interne ale UE în gestionarea războiului și a sprijinului pentru Ucraina. Decizia marchează o etapă semnificativă în politica externă și financiară a Uniunii.
Ungaria critică decizia UE privind activele rusești
Guvernul maghiar condus de Viktor Orbán a lansat critici vehemente la adresa deciziei UE de a îngheța definitiv activele rusești, calificând mutarea drept “nelegală” și periculoasă pentru integritatea juridică a Uniunii. Orbán a susținut că procedura de adoptare prin majoritate calificată încalcă normele fundamentale ale dreptului european și amenință coeziunea blocului.
Oficialii de la Budapesta au promis că vor căuta căi de a restabili legalitatea, argumentând că măsura afectează negativ relațiile comerciale și juridice cu alte state. Poziția Ungariei a generat un val de reacții în rândul altor capitale europene, unde liderii au subliniat necesitatea solidarității și sprijinului pentru Ucraina în fața agresiunii ruse. Dezbaterea a intensificat discuțiile despre echilibrul dintre suveranitatea națională și acțiunea comună la nivelul Uniunii Europene.
În timp ce unele state membre susțin ferm planul, altele rămân îngrijorate de posibilele implicații financiare și juridice. Această dispută internă evidențiază tensiunile existente în UE pe tema politicilor externe și de securitate. În pofida divergențelor, procesul de aprobare continuă cu sprijin larg pentru obiectivele strategice ale blocului. Criza accentuează diferențele de viziune între membrii UE privind modul optim de a sprijini Ucraina.
Guvernul bulgar demisionează după proteste ample
În Bulgaria, guvernul a anunțat demisia după săptămâni de proteste stradale provocate de nemulțumirile legate de situația economică și de percepția publică privind corupția. Premierul a anunțat decizia în contextul în care o moțiune de neîncredere era pe cale să fie votată în parlament, decizie anticipată de mii de oameni care au ieșit în stradă în marile orașe. Protestele au evidențiat frustrarea populației față de stagnarea economică și măsurile guvernamentale considerate ineficiente.
Anunțul demisiei a venit cu puțin timp înainte ca guvernul să-și piardă oficial sprijinul parlamentar, evitând astfel un vot direct de neîncredere. Bulgaria urmează să aibă un guvern interimar până la organizarea de alegeri anticipate, posibil după aderarea oficială la zona euro la 1 ianuarie 2026.
Acest pas marchează o perioadă de instabilitate politică într-o țară care se pregătește să facă tranziția economică și monetară spre euro. Analiștii estimează că turbulențele politice ar putea avea efecte asupra încrederii investitorilor și asupra implementării reformelor. Și societatea civilă va monitoriza cu atenție evoluția în perioada următoare.
Google se confruntă cu o amendă majoră din partea UE
Autoritățile de reglementare antitrust ale Uniunii Europene pregătesc o amendă semnificativă împotriva Alphabet, compania mamă a Google, pentru favorizarea propriilor servicii în rezultatele de căutare și alte practici considerate anticoncurențiale. Investigația se concentrează pe potențiala preferință acordată produselor proprii Google, precum Shopping, Hotels și Flights, în detrimentul competitorilor independenți, ceea ce este considerat încălcare a legislației digitale a blocului.
Regulile Digitale ale UE impun criterii stricte pentru asigurarea competitivității și transparenței în mediul digital, iar autoritățile au considerat că modificările propuse de Google până acum nu sunt suficiente pentru conformare. De asemenea, UE analizează o posibilă amendă legată de Google Play și modul în care serviciile de aplicații sunt promovate pe platformă.
Această mișcare de reglementare face parte dintr-un conflict mai amplu între blocul european și marile companii tehnologice americane, în care Bruxellesul încearcă să echilibreze inovarea cu protecția consumatorilor și a concurenței. Decizia finală privind amenda urmează să fie anunțată în 2026, iar rezultatul va avea implicații importante pentru modul în care marile platforme digitale operează pe piața europeană.
Proteste ale fermierilor în Grecia afectează aeroporturi și frontiere
În Grecia, fermierii au organizat proteste majore în mai multe regiuni, în semn de nemulțumire față de întârzierile plăților subvențiilor agricole ale UE și controalele anticorupție recente. Demonstranții au blocat aeroporturi locale, trasee rutiere și puncte de trecere la granițe, având ca scop atragerea atenției asupra dificultăților economice cu care se confruntă sectorul agricol.
Protestele s-au extins în mai multe insule și orașe principale ale Greciei, cu mii de fermieri implicându-se în acțiuni de protest. Autoritățile au intervenit cu forțe de ordine iar unele blocaje au dus la întreruperea traficului aerian și rutier, provocând perturbări semnificative.
Motivul principal al nemulțumirilor este întârzierea plăților din fondurile UE, generate de un scandal de corupție asociat unor ajutoare agricole. De asemenea, fermierii se plâng de costurile crescute cu inputurile agricole într-un context de secetă și boli la animale.
Reprezentanții guvernamentali au declarat că lucrează la soluții pentru remedierea situației, însă protestele continuă. Situația subliniază tensiunile dintre politicile UE privind fondurile agricole și realitățile socio-economice locale.
Cutremur puternic zguduie Japonia cu avertizare de tsunami
Un cutremur cu magnitudinea 6,7 a lovit largul coastelor de nord ale Japoniei în dimineața zilei de 12 decembrie, declanșând o alertă de tsunami emisă de Agenția Meteorologică Japoneză pentru regiunile de coastă. Seismul s-a produs la o adâncime moderată sub fundul mării, determinând autoritățile să emită recomandări de evacuare pentru locuitorii din zonele cele mai expuse. Localnicii au părăsit zonele de coastă în urma avertizărilor, iar serviciile de urgență au monitorizat evoluția valurilor și a replicilor seismice. Deși alerta inițială de tsunami a fost redusă ulterior, cutremurul a generat pagube materiale, întreruperi ale serviciilor și temeri în rândul populației.
Autoritățile japoneze au subliniat importanța pregătirii în fața unor astfel de dezastre naturale, având în vedere istoricul țării în privința seismelor. A fost un nou test pentru mecanismele eficiente de răspuns și evacuare din Japonia, recunoscută pentru sistemele sale avansate de alertă și proceduri de protecție civilă.
Comunitățile afectate continuă evaluările privind infrastructura și necesitățile de reconstrucție în zonele lovite. Evenimentul a reamintit fragilitatea geologică a arhipelagului nipon și importanța vigilenței constante.
SUA amenință cu sancțiuni asupra Curții Penale Internaționale și cu modificarea statutului de la Roma
Administrația Statelor Unite a emis o declarație puternică prin care amenință să impună noi sancțiuni asupra Curții Penale Internaționale (CPI) dacă aceasta nu modifică statutul de la Roma astfel încât să excludă posibilitatea de a urmări penal persoane precum fostul președinte Donald Trump și alți oficiali americani.
SUA, care nu sunt parte a CPI, susțin că instanța reprezintă o amenințare la adresa suveranității lor și că investigarea unor militari americani pentru presupuse crime de război din Afganistan ar fi nejustificată. Administrația a pus presiune pentru a elimina și posibilitatea ca liderii israelieni să fie urmăriți pentru presupuse crime de război în conflictul din Gaza, și a cerut închiderea anchetei CPI privind acțiunile americane în Afganistan.
Schimbările cerute ar necesita aprobarea a două treimi din statele membre ale CPI, ceea ce reprezintă o provocare diplomatică masivă.
Reacțiile internaționale au fost mixte, cu unele țări criticând presiunile SUA, iar altele înțelegând îngrijorările privind suveranitatea.
SUA și negocierile pentru pace în Ucraina, sub presiune
Statele Unite continuă să joace un rol central în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina, dar evoluțiile recente arată o presiune crescută asupra administrării americane. Președintele american a recunoscut că Ucraina încă nu a examinat o propunere de pace elaborată de SUA, în timp ce confruntările și bombardamentele rusești persistă, afectând infrastructura energetică și orașele din Ucraina.
Washingtonul propune crearea unei zone economice libere în regiunea Donbas și alte concesii teritoriale ca parte a unui acord, dar liderii ucraineni își exprimă îngrijorări privind securitatea și integritatea teritorială fără garanții solide.
În paralel, negocieri cruciale între oficiali americani și ucraineni continuă într-o încercare de a găsi un compromis înainte de Crăciun, în timp ce Rusia rămâne inflexibilă.
Dezbaterile internaționale subliniază complexitatea de a echilibra presiunile interne, sprijinul militar pentru Ucraina și dorința de a pune capăt conflictului.
Statele Unite intensifică presiunea asupra Venezuelei prin sancțiuni și confiscări maritime
În decembrie 2025, administrația americană a intensificat campania sa împotriva regimului președintelui venezuelean Nicolás Maduro, incluzând confiscarea petrolierului sancționat „Skipper” în largul coastei Venezuelei și impunerea unor sancțiuni extinse asupra rudelor lui Maduro și a șase tancuri petroliere. Statul american a justificat confiscarea drept o acțiune legală de securitate, vizând oprirea transportului de țiței sancționat către rețele ilicite, dar guvernul de la Caracas a denunțat măsura ca „piraterie internațională”. Autoritățile SUA au folosit forțe mixte din Coast Guard, FBI și alte agenții pentru operațiune fără victime, potrivit unor oficiali americani. Acest pas face parte dintr-o strategie mai amplă de a submina finanțele regimului lui Maduro, care depinde de exporturile de petrol. În plus, Washingtonul a adăugat mai multe nave și persoane asociate transportului de țiței pe lista sancțiunilor, sporind presiunile economice asupra administrației venezuelene. Liderii opoziției din Venezuela au intensificat apelurile pentru schimbări democratice, iar analiștii avertizează că această Strategie americană ar putea avea implicații asupra stabilității regionale și a prețurilor globale la petrol. Relațiile între SUA și aliații regionali, precum Columbia și Brazilia, sunt implicate în negocieri privind criza venezueleană.