Cronica săptămânii internaționale: Tensiuni, fronturi deschise și diplomație în mișcare

Cronica săptămânii internaționale: Într-o lume tot mai tensionată săptămâna care tocmai se încheie a fost marcată de evoluții dramatice, internaționale. De la escaladarea violentă a conflictului dintre Israel și Iran, la atacurile masive din Ucraina, proteste sociale în Irlanda de Nord și repoziționări strategice la vârful G7 și NATO, evenimentele din aceste zile reflectă o reorganizare geopolitică în plină desfășurare. În același timp, administrația Trump din SUA continuă să provoace reacții pe multiple fronturi — de la migrație și drepturi civile, până la decizii privind politica externă și securitatea internă.

• Evenimente mondiale notabile

• Escaladarea conflictului dintre Israel și Iran

• Trump urmează o linie dură în politica de imigrație și securitate internă

• Cel mai grav atac asupra Kievului anul acesta

• NATO, apărare și G7

• Prețul petrolului Brent a atins peste 75 $/baril

Escaladarea conflictului dintre Israel și Iran

• Schimburi de atacuri aeriene și lansări de rachete: Începând cu 13 iunie, Israel a lansat operațiunea „Rising Lion” împotriva unor ținte militare și nucleare din Iran, inclusiv Natanz și Teheran, omorând persoane din conducerea militară și deteriorând infrastructură critică. Iran a ripostat cu sute de rachete și drone asupra Israelului, provocând zeci de răniți, inclusiv atacuri asupra unui spital din Beersheba.

• Victime și distrugeri: Cel puțin 657 de morți și peste 2 000 de răniți în Iran, potrivit organizațiilor drepturilor omului; în Israel, peste 240 de răniți doar într-un incident, alți 22 într-un atac cu rachete la Tel Aviv .

• Răspuns diplomatic internațional: UE, Franța, Regatul Unit și Germania au trimis oficiali la Geneva în încercarea de a media conflictul, cerând Iranului să oprească îmbogățirea uraniului; Rusia și Turcia au fost reticente la ideea schimbării de regim în Iran .

• Pauză diplomatică de două săptămâni: Președintele Trump a decis să suspende acțiuni militare imediate pentru a permite dialogul condus de europeni – o oportunitate pentru detensionare .

Iranul era deja într-o criză internă severă, cu proteste și tulburări după alegerile din mai.

Tensiunile au fost amplificate de:

• Amenințări nucleare reciproce;
• Posibile livrări de arme către grupări pro-iraniene din regiune (ex. Hezbollah).

Planuri de atac asupra Iranului ale Administrației Trump

Trump ia în calcul utilizarea bombelor “bunker buster” pentru a lovi facilități nucleare iraniene, precum situl Fordow. Anunțul vine cu avertismentul că o decizie finală ar putea fi luată în următoarele două săptămâni.

Trump urmează o linie dură în politica de imigrație și securitate internă

Folosindu-se de puteri prezidențiale extinse și rulând în paralel o campanie agresivă de comunicare și de lobbying legislativ/judiciar, Trump înăsprește politica de imigrație. În străinătate, încearcă reluarea dialogului cu Rusia, dar traversează o linie dură în privința Iranului și susține agresivitatea militară dacă este cazul.

Tribunalul federal a blocat condiționarea fondurilor de transport de cooperarea cu ICE pentru politici stricte de imigrare

O instanță a cerut reinstalarea comisiei Consumer Product Safety, după ce Trump a dat afară trei membri democrați ai agenției.

DHS și ICE au publicat materiale video dramatizate din timpul raidurilor de imigrație, în paralel cu înregistrări critice ale martorilor, într-o campanie de imagine controversată . Continuă și presiunile asupra agențiilor federale și personalului guvernamental sub inițiativa “D.O.G.E.” condusă de Elon Musk, cu proteste și procese aferente în Washington și alte orașe .

Cel mai grav atac asupra Kievului anul acesta

În noaptea de 17 iunie, Rusia a lansat un atac masiv: peste 440 drone Shahed iraniene și 32 de rachete asupra Kievului, vizând zone civile și infrastructură.

Consecințe: cel puțin 15–16 morți și peste 124–156 de răniți, clădiri rezidențiale distruse, declararea unei zile de doliu de către Zelenskiy.

Pe de altă parte, Rusia anunță că poate stabili o dată pentru următoarea rundă oficială de negocieri cu Ucraina în cursul săptămânii viitoare, după întâlnirile din Istanbul (2 iunie). Discuțiile includ schimburi de prizonieri, dar încă nu au fost agreate condiții pentru încetarea focului.

Zelenskiy a cerut sporirea presiunii internaționale asupra Rusiei și implementarea unor noi sancțiuni.

Schimbări în conducerea militară ucraineană

Kievul îl numește pe Hennadii Shapovalov comandant al forțelor terestre, în contextul deficitului de recruți și intensificării ofensivei ruse. Shapovalov, cu experiență în gestionarea asistenței militare, va reforma mobilizarea, formarea și capacitatea de luptă.

NATO, apărare și G7

• NATO/G7 – țintă 5 % din PIB pentru apărare: La summit-ul G7 din Canada, temele majore au fost criza din Orientul Mijlociu și propunerea NATO de a crește cheltuielile de apărare la 5 % din PIB (3,5 % militare + 1,5 % securitate). Norvegia a susținut, în timp ce Spania s-a opus, argumentând prioritățile sociale potrivit theguardian.com.

• Donald Trump a sugerat reintegrarea Rusiei în grup, afirmând că excluderea sa din 2014 a fost o eroare și ar fi putut preveni conflictul în Ucraina. El a reiterat că SUA nu se vor implica militar direct în conflictul Israel‑Iran, cu excepția în care forțele americane vor fi vizate

• Protestul ”No Kings”: Pe 14 iunie, mişcarea globală „No Kings” (sau „No Tyrants”) a protestat în locuri precum Amsterdam, Oslo, Lisabona şi Geneva împotriva politicilor fostului președinte Trump; un manifest semnificativ al contestării autoritarismului.

Tensiuni locale internaționale

• Tulburări în Irlanda de Nord: La Derry, Belfast și Portadown, proteste rasiste s-au soldat cu focuri de artificii, petrol-bombe, vandalism și aproape 31 de arestări, forțele de ordine folosind tunuri cu apă.

Irlanda de Nord traversează un nou val de tensiuni intercomunitare, alimentate de:

• Creșterea retoricii naționaliste și sectare (loialiști vs. republicani),
• Nemulțumiri sociale și economice,
• Temeri privind revenirea la o frontieră dură cu Republica Irlanda, din cauza presiunilor post-Brexit.

Orașele afectate ale Irlandei sunt Derry, Belfast și Portadown.

• Derry (Londonderry). Aici au avut loc scene de stradă violente în zona Bogside, cu cocktailuri Molotov aruncate asupra poliției, iar grupuri de tineri mascați au ridicat baricade și au incendiat containere.
• Belfast. În cartierele protestante (ex. Shankill), au avut loc proteste care s-au transformat în vandalism și incendieri de vehicule. Loialiștii au acuzat guvernul de la Dublin de „ingerință” în afacerile nord-irlandeze.
• Portadown. Aici a avut loc un marș neautorizat organizat

Energie și piețe financiare: Prețul petrolului Brent a atins peste 75 $/baril

• Shake pe piețe: Prețul petrolului Brent a atins peste 75 $/baril, apoi s-a corectat după anunțul unui armistițiu provizoriu de două săptămâni; piețele globale au recuperat din pierderile post-Juneteenth.

• Orientări Fed: Guvernatorul Waller a indicat că Rezerva Federală ar putea ignora temporar inflația generată de tarife, mizând pe o scădere a ratelor la începutul lui iulie.

Evenimente mondiale notabile

• 55th G7 Summit: Întâlniri bilaterale și cooperare Canada–UK (inclusiv Tarile G7 discutând despre criza din Orientul Mijlociu și relații comerciale) între 14–15 iunie .

Întâlnirile din 14–15 iunie au consolidat relația strategică dintre Canada și UK pe direcții economice (startup Grup de lucru; CPTPP), tehnologice, și de cooperare în domeniul securității. S-au desfășurat totodată în contextul unei crize globale majore—conflictul Israel‑Iran—unde UK a favorizat diplomația și reducerea tensiunilor, în timp ce G7 a arătat diferențe marcante între poziția SUA și cea a Europei. Aceste evoluții au pregătit terenul pentru summitul propriu-zis al G7 (16–17 iunie).

• Vizită istorică: Surse indică posibilitatea vizitei ministrului de externe al Arabiei Saudite în Cisiordania, prima vizita de după 1967.