CSM: 65% dintre funcțiile de conducere din Justiție sunt ocupate prin delegare

Majoritatea funcțiilor de conducere ale instanțelor din România sunt ocupate temporar prin delegare, chiar dacă legea spune că ar trebui să fie o soluție provizorie. Conform datelor CSM, 65,44% din totalul de 657 de posturi de conducere sunt ocupate astfel. Fenomenul este mai accentuat în judecătorii, unde 75,97% dintre funcții sunt ocupate prin delegare.

Funcțiile de conducere din instanțele judecătorești din România sunt, în mare parte, ocupate prin delegare, deși legea prevede că aceasta trebuie să rămână o soluție temporară.

Conform datelor publicate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și analizate de judecătoarea Grațiela Milu, fenomenul afectează întreg sistemul judiciar, fiind cel mai pronunțat la nivelul judecătoriilor, potrivit PressHub.

430 din 657 de funcții nu sunt ocupate prin concurs

Din cele 657 de funcții de conducere din instanțele judecătorești (președinți, vicepreședinți și președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare, reprezentând 65,44%. La acestea se adaugă și 7 funcții de conducere de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Distribuția pe niveluri de instanță arată o situație îngrijorătoare:

09:52, 12.01.2026 • Justitie

Asociația Forumul Judecătorilor denunță atacurile la adresa magistraților care au semnalat probleme în justiție

16:45, 01.01.2026 • POLITICĂ

Oana Gheorghiu, mesaj pentru 2026, după scandalul pensiilor speciale: „Le-aș spune magistraților că îi înțeleg”

• Curți de apel: 57 din 109 funcții (53,21%) sunt ocupate prin delegare;
• Tribunale: 139 din 240 funcții (57,91%);
• Judecătorii: 234 din 308 funcții (75,97%).

„Datele indică o generalizare a delegării în toate nivelurile sistemului judiciar, cu un maxim la nivelul instanțelor de prim grad”, a afirmat judecătoarea Grațiela Milu.

Problema delegărilor s-a numărat printre principalele nemulțumiri pe care magistrații le-au transmis președintelui Nicușor Dan la finalul lui 2025. Aceeași temă a fost abordată și în documentarul Recorder, care a scos la iveală anchete clasate, dosare tergiversate până la închiderea lor și situații în care procurorii erau obligați să raporteze fiecare pas efectuat.

În 2025, doar 66 de candidați s-au înscris la concurs

Concursurile pentru funcțiile de conducere organizate în perioada 2024–-2025 au evidențiat un interes redus din partea magistraților și rezultate modeste.

În 2024, pentru cele 256 de posturi scoase la concurs s-au înscris doar 75 de candidați, dintre care 46 au fost numiți președinți de instanță. În 2025, din cele 150 de funcții puse la joc, numai 66 de candidați și-au depus dosarele, iar la final au fost numiți doar 34 de președinți de instanță.

În afară de aceste concursuri, în 2025, CSM a mai ales, prin numire directă, 61 de judecători în funcții de vicepreședinți sau președinți de secție.

Recent, CSM a anunțat că intenționează să deblocheze concursul de admitere în magistratură, raportând un deficit de aproximativ 15% în rândul judecătorilor: 751 de posturi vacante dintr-un total de 5.070.

Delegările, folosite frecvent peste termenul legal

Potrivit legii, delegarea este o măsură temporară, cu o durată maximă de șase luni, care poate fi prelungită o singură dată pentru alte șase luni. În practică, însă, această prevedere este frecvent ignorată.

Grațiela Milu a atras atenția asupra lipsei unor termene clare pentru organizarea concursurilor, absenței unor criterii stricte de transparență și vechime, precum și a lipsei unui concurs pentru atribuirea funcțiilor prin delegare.

În 2025, CSM a aprobat 345 de delegări și 521 de prelungiri. Pe 9 iulie a înregistrat un record, când au fost avizate 91 de prelungiri și 50 de delegări, într-o singură ședință.

De asemenea, au fost semnalate cazuri în care durata legală maximă a fost depășită și situații de „delegare dublă”, în care judecători deja delegați pe funcții executorii au primit funcții de conducere la alte instanțe. Practica detașărilor și delegărilor a fost folosită și pentru obținerea unor bani în plus din diurne: magistrați încadrați la Curtea de Apel București sunt trimiși la Tribunalul Giurgiu și invers, primind între 120.000 și 150.000 de lei pe an, pe lângă salariul de bază.