Culturile care vor fi calamitate 100% în lipsa apei. Specialiștii Direcției Agricole au început centralizarea datelor
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/culturi-calamitate.jpg)
Perioada lungă de secetă și lipsa sistemelor de irigații au dus în unele zone la compromiterea definitivă a culturilor. În opinia specialiștilor în agricultură, unele culturi nu mai au nicio șansă și vor fi calamitate în proporție de 100%. O astfel de situația se întâlnește în județul Dolj, mai exact în zona de sud, unde nu a plouat deloc.
Culturile care vor fi calamitate 100% în lipsa apei
Culturile de porumb din județul Dolj care nu au avut apă, fie din cauza secetei, fie a lipsei irigațiilor vor fi calamitate în acest an în proporție de 100%. Și culturile de floarea soarelui sunt în pericol, dar la acestea ar mai fi șanse să nu fie afectate într-un procent atât de mare.
Specialiștii Direcției Agricole Dolj au început centralizarea datelor din localitățile afectate de secetă, însă datele de până acum arată că pentru culturile de porumb nu mai sunt șanse.
„Cultura de porumb din zonele neirigate este calamitată în proporție de 100%. La floarea soarelui mai avem ceva speranțe să nu fie toată suprafața afectată în procent atât de mare, dar nu știm cum va evolua timpul. Mai este zona de nord a județului unde a mai plouat, dar suprafețele din zona de sud a județului Dolj, neirigate, sunt calamitate în proporție de 100%“, a declarat, pentru Agerpres, Cristina Vladu, șef Serviciu Inspecții Direcția Agricolă Dolj.
Potrivit sursei citate, dacă nu plouă în zilele următoare, suprafețele calamitate vor crește, în condițiile în care seceta este clar instalată și nu mai sunt șanse pentru culturile de porumb din zonele neirigate.
Și în zonele irigabile sunt probleme din cauza secetei
Specialiștii în agricultură atrag atenția că și în zonele irigabile sunt probleme din cauza secetei, fiindcă de mai bine de o lună nu se mai poate iriga din Dunăre din cauza restricțiilor după ce nivelul fluviului a scăzut. Pentru a se menține Dunărea navigabilă nu mai sunt derogări pe partea de irigat.
Pe lângă culturile de porumb și floarea soarelui, în cele 23 de localități din Dolj în care au fost făcute centralizări (Țuglui, Ostroveni, Bulzești, Întorsura, Radovan, Catane, Verbița, Segarcea, Galicea Mare, Valea Stanciului, Izvoare, Coțofenii din Față, Carpen, Băilești, Teasc, Giubega, Bârca, Siliștea Crucii, Goicea, Moțăței, Poiana Mare, Giurgița, Bratovoești), sunt afectate și culturile de năut, fasole, lucernă, mazăre, muștar, plante de nutreț, secară, orzoaica de toamnă, pășunile și fânețele, precum și legumele și pomii fructiferi, dar și unele suprafețe de grâu, rapiță, orz și triticale.
Potrivit datelor Direcției Agricole Dolj, la nivelul județului anul acesta au fost înființate 66.892 hectare de grâu (în 2024 au fost 78.345 ha porumb) și 89.611 ha floarea soarelui (în 2024 au fost 89.000 ha de floarea soarelui).
„Și anul trecut a fost calamitată o suprafață foarte mare de floarea soarelui, motiv pentru care oamenii nu prea mai au curaj să pună floarea soarelui, fiindcă este o plantă care are nevoie de apă. Porumbul este o cultură care are și mai multă nevoie de apă, iar oamenii pun tot mai puțin porumb, pentru că în ultimii ani nu mai avem această sursă de apă. Dacă floarea soarelui este un pic mai rezistentă, se duce cu rădăcinile un pic mai jos, are aparatul foliar mai rezistent, porumbul fără apă se usucă imediat. Dacă nu plouă, peste 2-3 săptămâni gradul de afectare la porumb va fi tot mai mare“, a mai spus specialistul Direcției Agricole Dolj.
Culturile care vor fi calamitate 100% în lipsa apei. Ce spun fermierii din Dolj
Ștefan Croitoru, unul dintre fermierii din Dolj ale cărui culturi de porumb și floarea soarelui au fost 100% afectate de secetă, a declarat pentru Agerpres că nu va putea recupera nimic din investiție, în condițiile în care nicio firmă de asigurări nu asigură culturile împotriva secetei.
„Culturile de primăvară sunt calamitate 100%, atât porumbul cât și floarea soarelui. Am sperat că va ploua anul acesta, dar nimic. Pentru noi care suntem la mila Domnului, în zone neirigabile, nu mai avem șanse de recuperare a cheltuielilor. Ne gândim să nu mai cultivăm primăvara în zona noastră de nord a Olteniei, o zonă care nu a fost și nici nu va fi irigată vreodată. Din acest motiv am redus substanțial culturile de primăvară: acum avem astfel de culturi pe circa 20-25% din suprafața totală pe care o deținem. De asigurări nici nu se pune problema, fiindcă niciun asigurător nu asigură seceta“, a spus Ștefan Croitoru.
Acesta a mai afirmat că pierderile sunt de minim 3.000 lei pe hectar, în funcție de cantitățile de complexe folosite. „O tonă de complexe acum este în jur de 4.000 lei. Prețul crește de la an la an, numai prețurile la cereale scad de la an la an, în condițiile în care inputurile și motorina cresc în fiecare an agricol. Banii sunt luați pe credit-furnizor, până la recoltă, iar recolta anul acesta este zero la culturile de primăvară. Luăm alt credit pentru culturile de toamnă și le achităm pe cele din primăvară. Băncile nu ne finanțează cu dobândă subvenționată și luăm de la IFN-uri cu dobândă de 15% pe an“, a adăugat Ștefan Croitoru.
El a mai menționat că este rău că fermierii nu sunt finanțați pe termen lung, ci doar pe anul agricol în curs, cu comisioane de acordare în fiecare an.
„Statul dacă voia să ajute, trebuia să stabilească parteneriate cu bănci românești care vor să finanțeze agricultura pe termen lung pentru fermierii români. Ei spun că au vorbit, au stabilit cu băncile înțelegeri, dar noi când ajungem la bancă, banca nu ne finanțează. Nici cu gajuri pe utilaje, pe terenuri, pe case, pe proprietăți pe care le dețin firmele nu sunt de acord să finanțeze“, a explicat fermierul din Dolj.
Ștefan Croitoru a precizat că le-a solicitat reprezentanților fermierilor la nivel național să facă demersuri către Ministerul Agriculturii, către Guvern să achiziționeze grâu de la fermierii români pentru reînnoirea rezervei de stat, „nu să ne lase pe mâna samsarilor, multinaționalele, care ne-au luat cerealele la 65 bani/kg – orzul și 75 bani/kg grâul“.