Cum a ajuns cafeaua, considerată licoarea Satanei, în Europa

În ziua de azi, cafeaua este una dintre cele mai iubite băuturi din lume. Milioane de oameni nici nu își pot imagina o dimineață fără parfumul și gustul acestei băuturi magice. Dar exact acest farmec aparte este cel care i-a adus, cândva, un renume nefavorabil. Timp de sute de ani, în Europa, cafeaua a fost interzisă, acuzată că duce la păcate și chiar supranumită „licoarea Satanei”. Cum s-a transformat această licoare exotică în una acceptată și adorată pe întreg continentul?

Cum a acceptat Papa licoarea Satanei

Cafeaua a ajuns în Europa prin porturile comerciale din Veneția, în jurul secolului al XVI-lea. Venețienii o descoperiseră prin intermediul Imperiului Otoman și o importau ca produs de lux, plin de mister. Gustul ei amar, mirosul puternic și efectele energizante i-au făcut pe unii să o considere periculoasă sau chiar malefică.

Potrivit istoricului Mark Pendergrast, autorul cărții Uncommon Grounds, mulți lideri religioși și autorități din Europa creștină priveau cu neîncredere această băutură musulmană. La Roma, cafeaua a fost condamnată de preoți și chiar interzisă. Unii o numeau „licoarea Satanei”, mai ales pentru că începuse să fie mai îndrăgită decât vinul, considerat  un simbol creștin, în multe cercuri intelectuale ale vremii.

Legenda spune că, în secolul al XVII-lea, papa Clement al VIII-lea a fost chemat să decidă soarta cafelei. În loc să o condamne, a cerut să o guste. După ce a băut, ar fi spus zâmbind:

19:05, 13.07.2025 • Food

Cafeaua care se servește sub un norișor de zahăr

18:49, 03.07.2025 • ACTUALITATE

Ghid de supraviețuire pe caniculă pentru consumatorii de cafea. Specialiștii demontează un mit

„Această băutură a diavolului este atât de bună, încât ar fi păcat să o lăsăm doar păgânilor!”

Astfel, cafeaua a fost, „botezată” simbolic și acceptată în rândul creștinilor europeni.

De la licoarea Satanei la băutură revoluționară

Odată „aprobată de Papă”, cafeaua a început să se răspândească rapid în marile orașe europene. La Londra, au apărut primele cafenele încă din 1652, numite penny universities, pentru că ofereau conversații inteligente la prețul unei cafele. La Paris, cafeaua a devenit populară în saloanele elitelor, iar în Viena s-au deschis cafenele după retragerea otomană, în secolul al XVII-lea.

Cafeneaua a devenit, treptat, un spațiu al schimbului de idei, dar și al revoluției. Se spune că multe mișcări politice și sociale au luat naștere la mesele înguste ale acestor localuri, unde se discutau filosofie, știință, economie sau planuri de schimbare a lumii.