Cum a refuzat ambasadorul din SUA 2 milioane de dolari de la CIA, pentru a trăda România
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/11/Dictatorul-Nicolae-Ceausescu-1-800x493-1.webp)
În anii ’80, CIA căuta să slăbească regimul Ceaușescu prin tot ce putea. De la „defectarea” lui Ioan Mihai Pacepa la recrutarea de ofițeri de Securitate sub acoperire diplomatică, metodele erau diverse și adesea riscante. În acest context, Ioan Donca, ambasador al României în Asia de Sud-Est, a devenit ținta unei oferte extrem de tentante.
Un diplomat autentic în fața tentațiilor CIA
„Ion, dacă suma este nemulțumitoare, putem discuta pentru mai mult”, i-ar fi spus emisarul CIA, potrivit unei poveşti publicate de Evenimentul Zilei.
Replica lui Donca a devenit antologică: „N-ai înțeles. Chiar crezi că aș veni la voi pentru bani? Eu sunt operă de artă, eu n-am valoare. N-aveți voi bani să mă plătiți pentru asta.”
Susținător al loialității și al interesului național
În dialogul cu autorul confesiunii, Donca apare ca „tipologia rară a profesionistului format înainte de 1989. Disciplinat, dar neconvențional; atent la proceduri, dar dispus să le forțeze când interesul României o cere.” Axul moral al diplomatului era limpede: loialitate față de România, chiar și sub presiuni materiale sau instituționale.
CIA încearcă, Securitatea anchetează
Potrivit propriilor declarații, Donca a fost anchetat de Securitate „de mai multe ori”, „cel puțin de două ori serios”, fiind etichetat drept „simpatizant al americanilor” sau chiar „agent”. La întrebarea dacă a colaborat cu serviciile americane, răspunsul său a fost ferm: „Nu, niciodată.”
El explică faptul că suspiciunea venea din contactele externe intense și din maniera „prea autonomă” în care și-a exercitat mandatul.
Kuala Lumpur, 1984: oferta de 2 milioane de dolari
Momentul decisiv a fost în 1984, la Kuala Lumpur. Donca fusese rechemat de la post și era așteptat urgent la București, ceea ce îl făcea vulnerabil. Un oficial al CIA i-a oferit 2 milioane de dolari și o viață nouă în SUA, în schimbul unor informații despre regimul Ceaușescu.
Diplomatul român a refuzat.
„Dacă nu mă întorceam acasă, înseamnă că ăia aveau dreptate”, explică el.
Decizia sa nu ținea doar de bani, ci și de etica „fructului” — momentul oportun pentru a acționa sau a lăsa totul să cadă.
Ioan Donca a lucrat mult timp aproape de Ceaușescu, mai ales în Asia de Sud-Est, negociind piețe, tehnologii și punți politice. Libertatea de acțiune îl expunea, dar îi permitea să obțină rezultate importante pentru România.
„N-am lucrat niciodată împotriva intereselor României”, subliniază el, explicând că familia sa din Asia a făcut decizia de a refuza oferta CIA cu atât mai grea.
Profilul lui Donca era atractiv pentru serviciile externe: informația și accesul la rețele, cunoașterea jocului dintre economie și politică transformau orice diplomat autentic într-un potențial pariu pentru agenții de spionaj.