Cum ajung datele biometrice să fie folosite în fraude. Recomandări de securitate de la un specialist IT

Îți deblochezi telefonul dintr-o privire, confirmi o plată cu amprenta și treci prin porțile automate din aeroport fără să mai scoți pașaportul. În spatele acestor gesturi aparent banale se află însă una dintre cele mai sensibile categorii de date personale: informațiile biometrice. Într-o societate digitală în care tehnologia recunoaște fețe, voci și tipare de comportament, specialiștii avertizează că aceste date oferă confort, dar implică și riscuri majore pe termen lung.

Datele biometrice au devenit atât un instrument al confortului digital, cât și un factor de risc major pentru securitatea personală, iar protejarea lor „nu mai este opțională, ci esențială”.

Autentificarea prin caracteristici unice

„În era digitală, identificarea biometrică a transformat modul în care ne accesăm serviciile și ne gestionăm identitatea. Deblocarea telefonului într-o fracțiune de secundă sau autentificarea instantanee în aplicațiile bancare sunt doar câteva exemple ale simplității și rapidității oferite de aceste soluții. La aeroport, porțile automate recunosc fețele călătorilor, eliminând necesitatea prezentării fizice a pașaportului”, a explicat pentru Digi24.ro Răzvan Crăciun, specialist IT.

Totuși, el atrage atenția că această comoditate vine cu o responsabilitate majoră. Spre deosebire de parole, care pot fi schimbate, datele biometrice, precum amprenta digitală sau recunoașterea facială, sunt permanente. Odată compromise, ele nu pot fi „resetate”.

11:02 • Internațional

Securitatea europeană și viitorul relațiilor transatlantice, în prim-plan la Conferința de la München

13:29, 26.01.2026 • SOCIAL

INSCOP – Remus Ștefureac: „Românii simt pericolul, dar nu știu cine le garantează securitatea”

Ce sunt datele biometrice

Datele biometrice reprezintă trăsături unice ale unei persoane, utilizate pentru identificare sau autentificare. Ele sunt împărțite în două categorii principale.

Prima categorie este cea a caracteristicilor fizice: amprentele digitale, trăsăturile faciale, irisul, retina, vocea, geometria mâinii sau tiparul venelor. În majoritatea sistemelor moderne nu este stocată fotografia propriu-zisă, ci un șablon matematic, un cod numeric generat pe baza acestor trăsături.

Problema apare dacă acest șablon este compromis. Spre deosebire de o parolă, el nu poate fi schimbat.

A doua categorie este reprezentată de caracteristicile comportamentale: modul în care o persoană tastează, felul în care ține telefonul, ritmul mișcărilor sau tiparul de mers. Aceste informații sunt procesate de sisteme inteligente care pot confirma identitatea utilizatorului sau detecta activități suspecte fără ca acesta să fie conștient de proces.

Riscurile: de la furt de identitate la deepfake

Specialistul IT avertizează că riscurile asociate informațiilor biometrice sunt semnificative.

Furtul de identitate este una dintre cele mai grave consecințe. Dacă o bază de date ce conține astfel de informații este compromisă, atacatorii pot încerca să creeze replici digitale sau să păcălească sistemele de autentificare. Consecințele pot afecta individul pe termen lung, chiar pentru întreaga viață.

Frauda financiară este un alt risc major. Autentificarea biometrică este tot mai folosită în aplicațiile bancare. Dacă un atacator combină date biometrice furate cu informații precum CNP-ul, adresa sau datele bancare, riscul de fraudă crește considerabil. Într-un astfel de scenariu, nu mai este nevoie doar de o parolă, ci de identitatea completă a victimei.

Tehnologiile deepfake adaugă o nouă dimensiune pericolului. Cu suficient material vizual sau audio disponibil online, pot fi generate videoclipuri sau apeluri false extrem de convingătoare. Vocea poate fi clonată, iar fața recreată digital. Aceste tehnici sunt deja folosite în fraude complexe, în care victimele cred că discută cu un superior, un partener de afaceri sau un membru al familiei.

La acestea se adaugă riscul supravegherii și al pierderii anonimatului. Recunoașterea facială în spațiile publice poate transforma camerele video în instrumente de identificare. Fără politici clare și mecanisme riguroase de control, există riscul utilizării abuzive a acestor tehnologii.

Cum pot fi protejate datele biometrice

Deși utilizarea tehnologiei este adesea inevitabilă, există măsuri prin care riscurile pot fi reduse.

Răzvan Crăciun recomandă activarea autentificării multifactor (MFA), care combină trei elemente: „ce ești” (biometrie), „ce știi” (PIN sau parolă) și „ce ai” (telefon, token de securitate sau alt dispozitiv fizic). Astfel, compromiterea unui singur factor nu este suficientă pentru acces.

O altă recomandare este utilizarea dispozitivelor care stochează datele biometrice local, într-un modul hardware securizat, fără a le transmite către servere externe. Este indicată evitarea aplicațiilor care trimit aceste date în cloud fără explicații clare privind securitatea.

Specialistul atrage atenția și asupra permisiunilor acordate aplicațiilor. Chiar și aplicații aparent banale pot colecta date video sau audio ce pot fi folosite ulterior pentru antrenarea modelelor deepfake. Instalarea aplicațiilor din surse oficiale și verificarea atentă a permisiunilor sunt măsuri esențiale.

Actualizările de securitate trebuie efectuate constant, deoarece corectează vulnerabilități care pot afecta inclusiv sistemele de autentificare biometrică.

Înainte de a furniza date biometrice pentru acces într-o clădire sau utilizarea unui serviciu privat, utilizatorii ar trebui să verifice unde sunt stocate datele, cât timp sunt păstrate, dacă sunt criptate și dacă pot fi șterse la cerere.

Drepturi și responsabilitate

Potrivit specialistului citat de Digi24.ro, reglementări precum GDPR oferă drepturi clare privind accesul, portabilitatea și ștergerea datelor personale, inclusiv a celor biometrice.

„Securitatea nu înseamnă renunțarea la tehnologie, ci utilizarea acesteia în mod conștient. Prin măsuri simple, autentificare multifactor, dispozitive sigure, actualizări constante și informare, fiecare utilizator își poate reduce semnificativ expunerea la riscuri”, a explicat Răzvan Crăciun.

Într-o lume în care identitatea digitală devine la fel de importantă ca cea reală, datele biometrice reprezintă o frontieră a securității moderne, unde confortul și vulnerabilitatea coexistă.