Cum arată Ordonanța Guvernului pe administrație, în varianta agreată de coaliție

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat deschiderea procedurii de transparență decizională a procesului de elaborare a proiectului următorului act normativ – Ordonanță de urgență a Guvernului privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Ministerul susține că această variantă e cea acceptă de partidele care fac parte în coaliția de guvernare

Eficientizarea activității în administrația publică

Simplificarea descentralizării

Actul normativ propune modificări și completări ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu scopul de a accelera procesul de descentralizare administrativă. În practică, se urmărește eliminarea etapelor birocratice, cum ar fi strategiile de descentralizare sau analizele de impact, limitând transferul de competențe la elaborarea proiectelor de legi sectoriale, cu consultarea directă a ministerului coordonator și a structurilor asociative ale autorităților locale.

Prin aceste modificări, Guvernul speră să creeze un cadru legislativ coerent, care să sprijine autonomia locală și să reducă timpul necesar implementării deciziilor administrative.

20:42 • POLITICĂ

Tensiuni la Cotroceni. Reforma, bugetul și norma de hrană au inflamat coaliția

10:21, 16.02.2026 • POLITICĂ

Ziua judecății în Coaliție: Bolojan, blocat de trei miniștri PSD. Scandalul „austerității” aruncă Guvernul în aer

Consolidarea Programului multianual de cooperare între unitățile administrativ-teritoriale

Proiectul de act normativ stabilește reguli clare pentru derularea Programului multianual destinat consorțiilor administrative. Obiectivele, beneficiarii și mecanismul de finanțare vor fi clarificate la nivel de normă primară, prevenind ambiguitățile și asigurând predictibilitatea derulării acestui program prin bugetul de stat.

Această măsură vizează, pe termen lung, eficientizarea cooperării între autoritățile locale și maximizarea impactului fondurilor publice utilizate.

Proceduri mai eficiente pentru administrarea bunurilor publice

Un alt pilon al proiectului vizează trecerea bunurilor din proprietatea statului în proprietatea unităților administrativ-teritoriale și invers. Modificările includ:

• posibilitatea ca autoritățile locale să semnaleze Guvernului interesul public privind anumite bunuri,
• eliminarea termenului de 5 ani pentru finalizarea investițiilor, lăsând decizia la aprecierea autorităților implicate,
• punerea în acord cu Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, pentru a permite trecerea bunurilor până la 31 decembrie 2030 fără înscrierea imediată în cartea funciară.

De asemenea, proiectul prevede facilități pentru bunurile mobile și imobile dobândite prin proiecte cu finanțare europeană, precum și mecanisme de plată flexibilă a contravalorii bunurilor trecute în proprietatea unităților locale, pe perioade de până la 10 ani.

Simplificarea procedurilor de închiriere și redevențe

Proiectul introduce excepții de la închirierea prin licitație publică pentru bunurile proprietate publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, în situații legate de interesul public. Măsurile vizează:

• autorități sau instituții publice care gestionează bunurile,
• închirieri ocazionale de până la 45 de zile,
• bunuri cu destinație specifică, cum ar fi locuri de parcare sau locuințe de serviciu.

În același timp, redevențele obținute prin concesionarea terenurilor agricole se vor vira lunar către unitățile administrativ-teritoriale, prin Trezoreria statului, eliminând necesitatea ca agenții economici să facă declarații sau plăți separate.

Reformarea resurselor umane din administrația publică

Managementul performanței și mobilitatea funcționarilor

Proiectul introduce modificări semnificative în domeniul personalului din administrația publică, cu accent pe înalții funcționari publici și funcțiile de conducere sensibile. Principalele schimbări includ:

• mandate limitate și mobilitate prin rotație (obligatorie sau voluntară),
• evaluări multianuale ale performanțelor profesionale bazate pe planuri de management proprii, armonizate cu strategiile instituționale,
• restrângerea numirilor temporare pentru funcțiile publice de conducere,
• dezvoltarea competențelor de management și leadership, pentru reducerea politizării și creșterea prestigiului funcției publice.

Mobilitatea voluntară oferă funcționarilor posibilitatea de a acumula experiență suplimentară și de a transfera bune practici între instituții, în timp ce rotația obligatorie pentru anumite posturi sensibile contribuie la prevenirea riscurilor de corupție și la consolidarea integrității instituționale.

Evaluarea performanțelor și formarea profesională

Evaluarea angajaților se va face pe baza unor indicatori precum complexitatea și numărul lucrărilor realizate, implicarea și gradul de atingere a obiectivelor, nota fiind acordată pe o grilă de la 1 la 5.

De asemenea, la fiecare 4 ani, funcționarii vor fi testați privind cunoștințele legislative necesare postului ocupat, iar pentru situații excepționale, conducătorul autorității poate decide verificări anuale.

Măsurile prevăd și posibilitatea exercitării unui raport de serviciu cu timp parțial, atât în cadrul aceleiași instituții, cât și în alte instituții subordonate, fără a crea incompatibilități.

Alte măsuri de restructurare și eficientizare

În contextul crizei economice și financiare, proiectul prevede și:

• desființarea funcției publice de inspector guvernamental, cu includerea acestora în corpul de rezervă al funcționarilor publici,
• revenirea la normele de structură organizatorică anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 296/2023,
• simplificarea componenței comisiilor de concurs și disciplină pentru funcțiile de conducere,
• clarificarea procesului de evaluare a performanțelor profesionale pentru anii 2025 și 2026.

Aceste măsuri urmăresc reducerea cheltuielilor publice, eficientizarea aparatului de stat și creșterea responsabilității funcționarilor față de cetățeni.