Cum au transferat retailerii creșterea de TVA în coșul românilor. Alimentele, scumpite aproape matematic

Majorarea TVA din vara acestui an a lăsat o amprentă clară asupra prețurilor din România, iar Banca Națională oferă acum cea mai amplă și detaliată analiză realizată vreodată pe acest subiect.

Folosind aproape nouă milioane de observații și monitorizând prețurile zilnice a peste 66.000 de produse, instituția a reconstituit cu precizie ce s-a întâmplat în piață înainte și după 1 august – ziua în care noua cotă de TVA a intrat în vigoare. Rezultatul scoate la lumină două lumi complet diferite: alimentele, unde scumpirea s-a produs instantaneu și aproape matematic, și produsele nealimentare, unde reacția a fost lentă, fragmentată și amânată.

Cum au fost urmărite prețurile

Pentru acest studiu, BNR a monitorizat prețurile zilnice din trei lanțuri mari de supermarketuri, în perioada martie 2024 – septembrie 2025. Baza de date a inclus aproximativ 33.000 de produse alimentare și un număr similar de produse nealimentare. Analiza s-a concentrat în special pe intervalul simetric de două luni din jurul datei de 1 august, momentul zero al creșterii de TVA.

Din aproape nouă milioane de observații, doar puțin peste 250.000 au reprezentat modificări reale de preț – ceea ce înseamnă că, într-o zi obișnuită, doar 3% dintre prețuri se schimbă. La alimente dinamica este mai mare (3,3%), în timp ce la bunurile nealimentare este de 2,4%.

17:38 • ECONOMIE

Raport BNR: cum ne-a lovit creșterea TVA din august 2025

07:43, 15.11.2025 • ACTUALITATE

Crăciunul vine cu sacrificii: prețul porcului stagnează, dar crescătorii spun că nu mai scot nici un leu profit

Lucrurile s-au schimbat radical după anunțarea pachetului fiscal. În intervalul iunie–septembrie 2025, frecvența modificărilor de preț a urcat la peste 5%, semn că retailerii au început să se repoziționeze înainte de intrarea în vigoare a noilor taxe și de scumpirea energiei.

Ce s-a întâmplat exact pe 1 august la produsele alimentare

Pentru alimente, datele arată o reacție aproape perfectă: 80% dintre produse și-au schimbat prețul chiar la începutul lunii.

Dintre acestea:

• între 55% și 60% au crescut exact cu procentul cerut matematic de noul TVA;
• doar 8% s-au scumpit mai puțin decât ar fi fost justificat;
• 13% au urcat chiar peste nivelul impus de TVA, fenomen pe care BNR îl numește „suprareacție”.

Alimentele sunt categoria cu cea mai ridicată frecvență de modificare de preț în mod normal, iar lanțurile comerciale își ajustează tarifele mult mai des la aceste produse. Acest lucru explică de ce transmiterea TVA a fost imediată și completă.

Produsele nealimentare: reacție întârziată și neuniformă

La bunurile nealimentare, povestea este diferită. Doar un sfert dintre produse și-au modificat prețul pe 1 august. Doar jumătate dintre ajustări s-au încadrat în marja justificată de TVA. Aproape 30% dintre modificări au depășit 2%.

BNR identifică două cauze principale:

• Sezonul de toamnă: Retailerii obișnuiesc să ajusteze prețurile la nealimentare în septembrie–octombrie. Pentru multe produse, comercianții au preferat să aștepte ciclul normal de actualizare.
• „Costurile de meniu”: Schimbarea prețului unui produs implică costuri – timp, logistică, configurarea aparatelor de scanare, tipărirea etichetelor. Pentru o creștere de doar 2%, cauzată strict de TVA, comercianții nu consideră întotdeauna necesar să intervină imediat. De aceea, scumpirile la nealimentare au fost distribuite pe mai multe săptămâni.

Cum a arătat inflația oficială în luna august

BNR confirmă că impactul TVA s-a văzut clar în datele statistice:

La alimente

Inflația lunară a fost de 2,5%, chiar puțin peste ceea ce ar fi rezultat doar din TVA plus inflația normală. Cu alte cuvinte, scumpirea a fost completă și imediată.

La produsele nealimentare

Prețurile au urcat cu 1,6%, mai puțin decât ar fi justificat strict de creșterea TVA. Asta confirmă o transmitere lentă, fragmentată.

De ce scumpirile au început încă din iunie

Creșterea TVA nu a acționat singură. În economie au mai existat două șocuri simultane:

• Scumpirea energiei electrice de la 1 iulie, care a crescut costurile comercianților;
• Incertitudinea fiscală dinaintea adoptării măsurilor, care i-a determinat pe retaileri să ajusteze prețurile anticipat.

Astfel, procesul de resetare a prețurilor a început cu două luni mai devreme decât schimbarea efectivă a TVA.