Cum își va asigura România curentul după ce se va închide reactorul 1 de la Cernavodă pentru câțiva ani

În 2027, reactorul 1 de la Cernavodă de 700 MW se va opri, iar România va trebui să mențină luminile aprinse pentru sute de mii de locuințe. Timp de trei ani, țara va pierde una dintre principalele sale surse de energie nucleară, însă autoritățile promit că au pregătit un plan – un mix de gaze naturale, energie verde și sisteme de stocare – pentru a evita penele de curent și importurile costisitoare.

Un document semnat de Casian-Pavel Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, România va folosi în acea perioadă un mix de soluții interne, care include:

• Centrale pe gaze naturale (CCGT și CHP), puse în funcțiune etapizat;
• Capacități regenerabile accelerate (eolian și fotovoltaic), însoțite de soluții de stocare a energiei;
• Măsuri de management al cererii, pentru a echilibra consumul;
• Finanțări prin mecanisme europene, precum Fondul pentru Modernizare și Contractele pentru Diferență.

Ce se va întâmpla până în 2030

• 3.500 MW în centrale pe gaze naturale vor fi disponibile etapizat;
• Centralele pe gaze vor fi treptat adaptate să funcționeze cu 50%-100% gaze verzi, respectând obiectivele de decarbonare;
• Sursele regenerabile vor acoperi 72,5% din totalul Sistemului Electroenergetic Național, inclusiv 8,2 GW fotovoltaic și 7,3 GW eolian;
• Soluțiile de stocare vor ajunge la 240 MW până în 2026, cu un obiectiv de 1.200 MW până în 2030.

10:52, 20.09.2025 • ECONOMIE

Romgaz în prag de criză: O lege nouă ar putea provoca demisia conducerii și bloca finanțarea Neptun Deep

Fără importuri suplimentare

Ministerul Energiei asigură că România nu va fi nevoită să crească importurile de energie. Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) evaluează sisteme de generare rapidă și stocare a energiei, cu o valoare estimată de 40 de milioane de euro, pentru a acoperi perioadele critice de consum.

În plus, exploatarea noilor zăcăminte interne de gaze, inclusiv Neptun Deep, va susține noile centrale și va elimina necesitatea importurilor suplimentare, asigurând gaz pentru turbinele în ciclu combinat de 100–120 MW.

Strategia pe termen lung

Toate aceste măsuri fac parte din Strategia Energetică a României și sprijină: eliminarea treptată a cărbunelui; creșterea ponderii energiei cu emisii reduse de carbon; menținerea rezilienței Sistemului Electroenergetic Național; respectarea angajamentelor privind tranziția verde și integrarea în piața energetică europeană.

Astfel, România se pregătește să traverseze perioada în care Reactorul 1 nu va produce energie, asigurând curentul pentru consumatori printr-un mix inteligent de gaze, surse regenerabile și stocare.