Cum ne dăm seama dacă vine războiul? Care sunt semnalele de avertizare a populației

Din 454 de sirene pentru avertizarea populației câte există în București, doar 330 sunt funcționale. Mai mult, doar 187 sunt introduse într-un sistem de alarmare și pot fi acționate de la distanță, restul fiind acționate doar de la fața locului.

Din cele 454, Primăria Capitalei are în gestiune 278, 155 fiind funcționale. În bugetul pe anul 2022 au fost alocate circa 3 milioane de lei pentru ca sirenele să fie reparate și să poată fi acționate de la distanță.

În ședința Consiliului General de luni, când a fost aprobat bugetul Primăriei Capitalei pe 2022, primarul general Nicușor Dan a propus un amendament prin care suma necesară fiabilizării sistemului de alarmare a fost introdusă la investiții, conform hotnews.ro

Banii merg pentru „Cofret sirena electrica de 5, 5 kw.cu interfete de comunicație prin canal de comunicație VMS, linie telefonica dedicată, internet (protocol TCP/IP) și telefonie mobile GSM (300 cpl)” și „Centrală înștiințare și avertizare – alarmare sirene electrice de 5, 5 kw si sirene electronice”, potrivit amendamentului primarului general.

Semnalele de alarmare a populaţiei pot fi ascultate AICI.

Câte sirene de alarmare a populației funcționează în București

Primăria Capitalei are în gestiune 278 de sirene electrice. Dintre acestea, 155 sunt funcţionale, 97 au defecte minore, iar 26 sunt desfiinţate, se arată într-un răspuns transmis de Primăria Capitalei.

În urma verificării pe care Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov a făcut-o în decembrie 2019, Primăria Ccapitalei a fost avertizată că nu funcționează toate sirenele.

Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, în total, în București sunt 454 de sirene, însă doar 330 sunt funcționale.

Din cele 454 de sirene, 187 sunt integrate într-un sistem de alarmare, adică sunt legate între ele și pot fi acționate din buton, de la sediul ISU sau al primăriilor, iar restul trebuie acționate manual, de la fața locului.

• ”ISU are acces la toate, primăriile doar la cele pe care le au în gestiune.
• Din cele 187 de sirene integrate în sistemul de alarmare, 71 sunt electrice și 116 electronice. Cele electrice sunt cele mai vechi, verzi, iar cele electronice sunt mai noi și permit și transmiterea de mesaje vocale preînregistrate.
• Restul de la 187 la 454, adică 267, sunt sirene locale, care pornesc doar dacă le acționează cineva la fața locului”, a explicat pentru HotNews.ro Daniel Vasile, purtăror de cuvânt al ISU București-Ilfov.

Sirenele au fost verificată ultima dată înainte de începerea pandemiei.

• ”Erau pornite în fiecare săptămână, miercuri, și se verifica dacă funcționează.
• În timpul pandemiei nu a mai avut cine să facă asta.
• După reabilitarea întregului sistem de înştiinţare-alarmare a municipiului Bucureşti, toate acestea vor fi centralizate și vor putea fi acționate de la distanță”, a explicat Daniel Vasile.

Sirene sunt folosite pentru:

• informarea populatiei privind un atac aerian;
• informarea populației privind dezastre naturale sau tehnologice (cutremure, viituri, se rupe un baraj). De exemplu, în Galați, acum câțiva ani au fost anunțate viiturile.

Ce înseamnă fiecare semnal transmis de sirene

• PREALARMA AERIANĂ: transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. Sunetul se compune din 3 impulsuri a 32 secunde fiecare cu pauză de 12 secunde între ele.
• ALARMA AERIANĂ: prevenirea populației despre apariția pericolului imediat de lovire a localității respective. Sunetul se compune din 15 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele.
• ALARMA LA DEZASTRE: prevenirea populației asupra pericolului produs de dezastre naturale. Sunetul se compune din 5 impulsuri a 16 secunde fiecare cu pauză de 10 secunde între ele.
• ÎNCETAREA ALARMEI: înștiințarea populației că pericolul a trecut. Sunetul se compun dintr-un semnal continuu, de aceeaşi intensitate cu durata de 2 minute.