Cum reacționează mintea și corpul la mesajele Ro-Alert, când dormim

Un mesaj de urgență primit când dormim afectează mai puternic psihicul, față de același mesaj trimis când suntem treji, în timpul zilei, pentru că organismul reacționează diferit în timpul somnului.

Psihologul Radu Leca explică faptul că, în zorii zilei, când primim un SMS de urgență, creierul iese brutal din somn, iar corpul intră instant într-o stare de alarmă, cu puls crescut, mușchi încordați, respirație scurtă și atenție fixată pe pericol.

Ce impact psihologic are un mesaj de urgență primit în toiul nopții

În absența unor informații detaliate, mintea „caută sens rapid”, iar dacă mesajul este scurt sau ambigu, golurile sunt completate cu scenarii negative. În plus, întunericul și liniștea sporesc senzația de vulnerabilitate, amplificând astfel reacția emoțională, explică specialistul.

Acesta precizează că, în psihologia de familie, reacția unei singure persoane poate influența rapid întregul cămin. O voce ridicată, pași grăbiți, lumina aprinsă brusc sau telefonul ținut strâns în mână transmit tensiune chiar și celor care nu au citit mesajul, astfel încât starea emoțională se propagă membrilor familiei.

„Siguranța cetățeanului depinde de luciditate, nu de viteză”, subliniază psihologul, evidențiind că abordarea preventivă trebuie să limiteze interpretările catastrofice.

De ce un Ro-Alert în timpul nopții provoacă anxietate intensă

Specialistul atrage atenția că un simplu SMS de urgență, precum un Ro-Alert trimis în timpul nopții, poate declanșa anxietate intensă sau chiar un episod asemănător unui atac de panică.

Acest efect apare deoarece mesajul primit în timp ce oamenii dorm este perceput ca un semnal oficial de pericol iminent, transmis de o autoritate.

„Creierul îl citește ca «amenințare reală, imediată». În acel moment, sistemul nervos simpatic pornește reacția de tip luptă–fugă–îngheț: palpitații, transpirație, tremur, nod în gât, senzație de presiune în piept, stomac strâns, iar mintea scanează mediul după confirmări”, explică Radu Leca, pentru Libertatea.

În anumite cazuri, dacă persoana interpretează aceste reacții fiziologice drept un semn de catastrofă, se poate declanșa „spirala panicii”: frica amplifică simptomele, iar simptomele amplifică frica, blocând atenția în corp.

Prevenția atacurilor de panică se bazează pe trei ancore clare: etichetarea neutră a reacției („alarmă de trezire, nu dovadă de pericol intern”), respirația cu expir prelung și concentrarea asupra pașilor concreți indicați în mesaj.

Coordonarea alertei în familie

Psihologul precizează că, în multe familii, stresul determină apariția unor roluri deja existente: un adult preia rolul de comandant și dă ordine, altul devine hiper-anxios și caută reasigurare, unele persoane se blochează și evită situația, iar copiii absorb tensiunea și o manifestă prin plâns, agitație sau întrebări repetate.

Episodul devine astfel un test de reglare emoțională: un adult care își menține calmul și vorbește cu un ton echilibrat poate transmite stabilitate întregii familii.

Se recomandă ca „un singur membru să citească mesajul integral și să îl rezume fără dramatizare”, în timp ce altcineva se ocupă de o acțiune concretă.

Totodată, copiilor li se oferă explicații simple și li se atribuie roluri adecvate vârstei, de exemplu să rămână lângă un părinte sau să aducă o pătură.

Greșelile care cresc anxietatea în primele minute, după alertă

Primele cinci minute după primirea unui SMS de urgență în timpul nopții sunt cruciale. Printre greșelile frecvente se numără avalanșa de informații accesate prin rețele sociale sau grupuri de chat.

La fel de problematic este să fie date telefoane către apropiați sau să fie vizionate clipuri care pot amplifica senzația de pericol. Asta deoarece creierul obosit confundă intensitatea mesajului cu gravitatea reală, explică psihologul.

De asemenea, comunicarea haotică în familie sau interpretarea reacțiilor fizice ca urgențe medicale poate spori anxietatea. Psihologul atrage atenția că nu este recomandat ca toți membrii familiei să discute simultan, iar copiii să audă fragmente pe care să le completeze cu imaginația lor.

Alternativele sunt simple și eficiente: verificarea informațiilor printr-un singur canal oficial, menținerea unei lumini reduse, folosirea unor propoziții clare și scurte, parcurgerea pașilor unul câte unul și revenirea treptată la un ritm stabil.

Specialiștii recomandă chiar un „protocol de noapte” – o listă scrisă cu pașii de urmat și rolurile stabilite anterior, completată cu fraze de ancorare precum „urmăm instrucțiunea, respirăm rar, rămânem împreună”, spune Radu Leca.

Pașii pentru cei cu atac de panică

Pentru persoanele care știu că sunt predispuse la atacuri de panică, este esențial să aibă un plan de siguranță pregătit, înainte de apariția unei alerte.

Planul începe cu reglarea fiziologică (expir prelung, umeri relaxați, tălpile bine fixate pe podea) și continuă cu orientarea cognitivă, adică citirea mesajului o singură dată și rezumarea acestuia în două propoziții.

Al treilea pas presupune executarea acțiunii indicate, iar al patrulea se referă la sprijinul relațional.

„Un mesaj scurt către o persoană de încredere sau către un membru al familiei aflat în altă cameră, formulat clar, fără detalii alarmiste. Un astfel de plan reduce riscul ca persoana să intre în hiper-monitorizarea corpului și să confunde trezirea bruscă cu pericol intern”, sfătuiește Radu Leca.