Cum a răspuns Ursula Von der Leyen, în plenul PE, la acuzațiile aduse în moțiunea de cenzură. Reacții în lanț
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/Ursula-von-der-Leyen.jpeg)
Moțiune de cenzură. Ursula von der Leyen nu vrea „să lase extremiștii să rescrie istoria”
În Parlamentul European, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, s-a apărat luni în fața extremei drepte. Moțiunea de cenzură are puține șanse să fie adoptată la votul de joi.
O moțiune de cenzură împotriva instituției care se apropie cel mai mult de un guvern al Europei este rară în Parlamentul European. Prin urmare, cea depusă de extrema dreaptă și a cărui inițiator este eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR), împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reprezintă unul dintre punctele centrale ale sesiunii plenare care are loc săptămâna aceasta la Strasbourg.
Înaintea votului de joi la prânz, Ursula von der Leyen le-a răspuns luni, 7 iulie, eurodeputaților care îi critică gestionarea foarte centralizată și lipsa de transparență a executivului. Pentru a face o impresie bună, președinta executivului european și-a convocat cei 26 de comisari în hemiciclu pentru a arăta că are susținere. Ea a denunțat o moțiune venită din tabăra „conspiraționistă” în fața unor bănci parțial goale.
De ce moțiunea de cenzură va eșua, cel mai probabil, joi, in urma votului din plen
Moțiunea este susținută de eurodeputatul român de extremă dreapta Gheorghe Piperea (AUR), din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE), în care activează și aleasa franceză Marion Maréchal. El critică lipsa de transparență a șefei Comisiei în scandalul „Pfizergate”.
Von der Leyen respinge atacurile extremei drepte: acuzații de conspiraționism și legături cu Putin
Foarte combativă, Ursula von der Leyen a ieșit la atac împotriva aleșilor de extremă dreapta care se află la originea acestei tentative de cenzură, pe care i-a acuzat că sunt „antivacciniști” și admiratori „ai lui Putin”, într-un hemiciclu plin.
Apoi, șefa Comisiei Europene s-a adresat „tuturor forțelor pro-europene și pro-democratice din această Adunare” pentru a respinge moțiunea în timpul votului de joi la prânz.
Gheorghe Piperea este cel care a inițiat această moțiune, criticând lipsa de transparență a președintei Comisiei în scandalul „Pfizergate”. Acesta denunță, de asemenea, „ingerințele” în alegerile prezidențiale din România, câștigate în luna mai de Nicușor Dan.
Mai larg, Gheorghe Piperea a acuzat Comisia că „abuzează de puterile sale” și că „ignoră Parlamentul”, invocând o „concentrare nedemocratică a deciziilor în mâinile” Ursulei von der Leyen.
„Prea centralizată și anchilozată”
Chiar dacă Piperea ar urma să primească sprijinul unei părți a extremei drepte, inclusiv din partea francezului Jordan Bardella, tentativa sa de a răsturna echipa von der Leyen pare sortită eșecului.
Grupul politic ECR, din care face parte eurodeputatul român, s-a distanțat deja. Asta deoarece din acest grup fac parte și eurodeputații italieni din partidul Giorgiei Meloni, mai conciliatori față de Ursula von der Leyen.
La rândul său, PPE, cel mai numeros grup din Parlament, se mobilizează în jurul președintei Comisiei, care provine din rândurile sale. Liderul acestui grup de dreapta, germanul Manfred Weber, a ironizat „marionetele lui Putin din Parlamentul European” care „încearcă să submineze unitatea Europei și să doboare Comisia într-o perioadă de turbulențe mondiale și criză economică”.
Fără a vota moțiunea de cenzură, aliații social-democrați și centriști au cerut totuși garanții de la Ursula von der Leyen.
Într-o Europă tot mai orientată spre dreapta, majoritatea „pro-europeană” a fost greu pusă la încercare în acest an
Lidera social-democraților, Iratxe García Pérez, a criticat ambiguitățile PPE față de extrema dreaptă, în special în ceea ce privește contestarea legislației de mediu.
„Vreți să guvernați cu cei care vor să distrugă Europa sau cu cei care luptă în fiecare zi pentru a o construi?”, a întrebat ea în plen, adresându-se Ursulei von der Leyen.
Președinta grupului centrist, Valérie Hayer, a interpelat și ea dreapta: „Cine sunt aliații voștri în acest Parlament?”.
„Agenda europeană bâjbâie”, „Comisia este prea centralizată și anchilozată”, a spus ea, în contextul în care Ursula von der Leyen conduce o echipă sub controlul său în vederea unui al doilea mandat.
Un episod recent a provocat furia stângii și a centrului
Fără să anunțe în prealabil, Comisia a amenințat că va retrage o lege împotriva eco blanchiment-ului (greenwashing) practicat de companii, deși aceasta era în curs de negociere în Parlamentul European. Un afront pentru eurodeputați, mulți dintre ei denunțând o încălcare a prerogativelor lor.
Nicio Comisie nu a fost vreodată demisă prin cenzură la Strasbourg, deși a existat un caz aparte în martie 1999. Înainte de un vot care se anunța pierdut, colegiul prezidat de luxemburghezul Jacques Santer a demisionat, în urma unui raport devastator privind „responsabilitatea sa gravă” în cazuri de fraudă.
Ursula von der Leyen nu a făcut niciodată public schimbul de SMS-uri cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, din perioada pandemiei de Covid, când Uniunea Europeană negocia achiziționarea vaccinurilor de la acest laborator american.
Amintim ca afacerea i-a adus Comisiei plângeri din partea unor asociații și personalități anti-vaccin, precum și din partea publicației New York Times, care a încercat fără succes să obțină acces la aceste mesaje.