Cum s-a format orașul Craiova. S-a locuit aici din neolitic, dar pe hârtie a apărut acum fix 550 de ani
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/06/craiova-centru.jpg)
Pe teritoriul unde se află acum municipiul Craiova este atestată locuirea neîntreruptă încă din neolitic, după cum indică lucrarea „Enciclopedia geografică a României“, autor Dan Ghinea. Prima atestare documentară a actualului municipiu Craiova datează însă de acum fix 550 de ani. Craiova a fost menționată pentru prima data la 1 iunie 1475, într-un hrisov emis de Basarab Laiotă cel Bătrân, domn al Țării Românești.
Cum s-a format orașul Craiova. Potrivit istoricilor, în perimetrul actualului oraș au fost descoperite vestigii neolitice (între care se remarcă ceramica pictată policrom), precum și urmele unei așezări datând din perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului aparținând culturii Coțofeni (2.500 – 1.800 î.Hr.). În același areal au fost descoperite urmele unei importante așezări geto-dacice, datând din secolul al IV-lea î.Hr. numită Pelendava.
De asemenea, la marginea orașului, pe terasa Jiului, au fost descoperite urmele unei așezări civile romane și ale unui castru roman din secolele II-III, plasate pe drumul roman ce venea de la Drobeta la Romula. Originea numelui actual al orașului este însă subiectul multor controverse și plutește în legendă, după cum se arată pe site-ul Primăriei Craiova. Singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că numele vine de la slavonescul „Kralj“ (rege, crai), mai indică același site.
La sfârșitul secolului al XV-lea, Craiova era un târg, întins pe moșia puternicilor boieri Craiovești, moșie de la care provine și numele orașului, potrivit https://www.primariacraiova.ro. După prima jumătate a secolului al XVI-lea, Craiova este numită frecvent oraș.
Cum s-a format orașul Craiova. În 1492, Vlad Călugărul a stabilit la Craiova reședința Banilor Olteniei
Apărută în ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituție politică importantă din Țara Românească, după domnie. În 1492, Vlad Călugărul, domn al Țării Românești, a stabilit la Craiova reședința Banilor Olteniei, unde aceasta s-a menținut până în 1761, când a fost mutată la București (și desființată apoi în 1831), potrivit lucrării „Enciclopedia geografică a României“.
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/06/casa-baniei.jpg)
Casa Băniei, cea mai veche clădire civilă din Craiova
În timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601), Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând orașul ca un important centru politic și militar. În Evul Mediu, Craiova a fost un centru cu un important rol militar și strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forțelor militare și centru de declanșare a acțiunilor antiotomane.
Orașul a avut de suferit în urma războaielor ruso-turce din 1768-1774 și 1806-1812, de pe urma jafurilor turcești, apoi și de pe urma ciumei și a incendiului din 1795, care au decimat populația.
Craiova a fost și un important centru cultural
În secolele XVIII-XIX, Craiova a fost un important centru cultural, prin înființarea unei școli în limba română, în 1755, a unei școli în limba greacă, în 1826, precum și a unei tipografii, în 1837. Școala Centrală din Craiova, al doilea colegiu al țării după cel de la Sf. Sava, a fost înființată în 1826. Trăsătura caracteristică a orașului în primele două decenii ale secolului al XIX-lea a fost dată de înflorirea economică, urbanist-edilitară, de dezvoltarea meșteșugurilor, a comerțului, a serviciilor publice. Craiova s-a menținut și în această perioadă ca important centru comercial al Olteniei.
Locuitorii orașului au participat la Revoluția de la 1848, un rol de seamă avându-l corpul profesoral de la Școala Centrală din Craiova, în frunte cu Ioan Maiorescu. În primăvara anului 1857 s-a constituit, la Craiova, Comitetul Unionist. Tot aici a luat ființă un puternic centru de presă unionist, fiind scoasă prestigioasa tribună „Vocea Oltului“.
La 9 octombrie 1857, Adunarea ad-hoc a Țării Românești a votat în unanimitate programul național pentru Unirea Principatelor. A doua zi, seara, la Craiova, aproximativ 5.000 de oameni au participat la o manifestare de mare sărbătoare, pe care pictorul Theodor Aman avea să o imortalizeze în celebrul său tablou „Hora Unirii la Craiova“, pictat în același an (foto jos).
Prin poziția sa, Craiova a fost un centru important unde s-au luat măsurile necesare desfășurării operațiunilor militare din timpul Războiului de Independență (1877-1878).
După izbucnirea Primului Război Mondial, pentru România au urmat doi ani de neutralitate (1914-1916), perioadă în care Craiova a devenit un puternic centru militar, aici fiind cartierul general al Armatei I. După intrarea României în război, în august 1916, Craiova a fost ocupată de trupele germane și austro-ungare la 20 noiembrie 1916.
Orașul Craiova a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968
La 7 septembrie 1940, la Craiova, s-a semnat Tratatul româno-bulgar prin care partea de sud a Dobrogei (Cadrilaterul – județele Durostor și Caliacra) a intrat în componența Bulgariei.
Începând cu anii ’60 orașul devine un puternic centru industrial, aici dezvoltându-se industria constructoare de mașini și utilaje, de avioane, industria chimică, alimentară, ușoară, a materialelor de construcții, industria electrotehnică, industria extractivă, industria energetică.
Orașul Craiova a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, se arată în „Enciclopedia geografică a României“. Dintre instituțiile de cultură din Craiova amintim: Teatrul Național „Marin Sorescu“, Opera Română Craiova, Filarmonica Oltenia, Muzeul de Artă (Palatul Jean Mihail), Muzeul Olteniei ș.a.
Nu trebuie uitat nici Parcul „Nicolae Romanescu“, unul dintre cele mai frumoase parcuri din țară, amenajat între anii 1900-1903, în timpul primarului Craiovei Nicolae Romanescu, după planurile arhitectului francez E. Redont. Parcul Romanescu este al treilea ca mărime din Europa (parc natural). În 1903, la inaugurare, proiectul lui Édouard Redont a primit medalia de aur la Expoziția Universală de la Paris.
Citește și: Comuna unde se deschide cel mai mare loc de joacă din România