Cum se duce în jos competitivitatea României

România riscă să piardă unul dintre cele mai importante atuuri care au atras investitorii în ultimii ani: fiscalitatea redusă. Măsurile fiscale adoptate în regim de urgență de Guvern, cu scopul de a reduce deficitul bugetar în 2025, ar putea avea efecte adverse asupra competitivității economiei românești, potrivit unei analize realizate de PwC România.

Povară fiscală crescută și atractivitate în scădere

Modificările recente — printre care majorarea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende — duc la o presiune fiscală sporită pentru companii și contribuabili, comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est, făcând competitivitatea României să se afle pe un trend descendent, arată Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe, la PwC, conform Agerpres. Deși menținerea cotei de 10% la impozitul pe venit este un semnal pozitiv, efectul este estompat de nivelul ridicat al contribuțiilor sociale.

În cazul unui angajat singur, fără copii în întreținere, rata totală de taxare a muncii ajunge în România la 42,8%, față de 34,3% în Polonia și aproximativ 40-41% în Ungaria, Slovacia sau Cehia. Mai mult, impozitul pe profit este de 16%, în timp ce Ungaria aplică o cotă de doar 9%, iar Bulgaria de 10%.

Impozitul pe dividende, triplat în doi ani

Printre cele mai criticate măsuri se numără majorarea impozitului pe dividende la 16%, o valoare de trei ori mai mare decât cea din urmă cu doi ani. Prin comparație, în Ungaria acest impozit este de 15%, iar în Bulgaria de doar 5%.

Sectorul bancar este și el vizat de noile modificări: cota de impozitare crește la 4%, față de 2% în prezent, în contextul în care era prevăzută anterior o scădere la 1% în 2026.

Impactul majorării TVA asupra consumului

Creșterea TVA standard de la 19% la 21%, precum și înlocuirea cotelor reduse de 5% și 9% cu o cotă unică de 11%, vor afecta semnificativ consumul și, implicit, veniturile firmelor. România urcă astfel spre jumătatea clasamentului european în privința nivelului TVA, fără a beneficia, însă, de avantajul cotelor reduse multiple, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor membre UE.

Această schimbare poziționează România într-un grup restrâns de doar trei țări cu o structură similară de taxare, ceea ce ar putea duce la scăderea competitivității pieței interne și la o eventuală descurajare a consumului, într-un moment în care economia are nevoie de stimulente pentru a menține ritmul de creștere.

Semnal de alarmă pentru investitori

Potrivit Ruxandrei Târlescu, trendul ascendent al fiscalității poate fi considerat prematur, având în vedere că România are încă de recuperat decalaje semnificative față de media economică europeană.

„România este pe trendul de creștere a fiscalității, urcând spre media UE, deși mai are de recuperat din decalajele economice. Dacă tendința se va păstra, această pierdere de atractivitate fiscală este posibil să fie prematură și să afecteze climatul investițional și condițiile de creștere economică”, a mai spus Ruxandra Târlescu.

Creșterea poverii fiscale fără a oferi alternative compensatorii — cum ar fi stimulente pentru investiții, infrastructură modernizată sau politici de sprijin pentru inovație — poate compromite obiectivele de dezvoltare pe termen lung.

„Măsurile fiscale luate în regim de urgență pentru a diminua deficitul bugetar în 2025 se traduc într-o povară fiscală mai mare și o pierdere a competitivității României în raport cu alte state din regiunea noastră geografică. Fiscalitatea redusă, alături de o forță de muncă bine pregătită au reprezentat o lungă perioadă principalele atuuri ale țării noastre atunci când era comparată cu alte destinații pentru investiții. Ambele avantaje își pierd din importanță, iar România va trebui să găsească alte stimulente pentru a rămâne interesantă pentru investitori si pentru a continua să crească economic și să se dezvolte,” arată reprezentanta PwC.

Proiectul de lege și măsurile incluse

Ministerul Finanțelor a publicat deja proiectul legislativ care prevede toate aceste modificări, inclusiv:

• Majorarea cotei TVA de la 19% la 21% și unificarea cotelor reduse la 11%,

• Creșterea accizelor pentru mai multe categorii de produse,

• Impozit pe dividende de 16%,

• Impozit suplimentar pentru sectorul bancar,

• Taxe mai mari în domeniul jocurilor de noroc,

• Plata contribuțiilor sociale pentru pensiile care depășesc plafonul de 3.000 de lei.

Specialiștii avertizează că implementarea acestor măsuri, fără o strategie integrată de dezvoltare, poate pune România într-o poziție vulnerabilă față de țările vecine, atât în plan economic, cât și fiscal.