Cum se fură miliarde din România: fraudele cu TVA explicate pe înțelesul tuturor, cu exemple concrete

România pierde miliarde de euro anual din cauza fraudelor cu TVA, în pofida unor măsuri legislative tot mai dure și a promisiunilor de digitalizare accelerată.

Deficitul de colectare a taxei pe valoare adăugată – supranumit „TVA gap” – a ajuns la un nivel alarmant de peste 36%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. În spatele acestor cifre stă un sistem complex de fraude, de la scheme carusel și exporturi fictive, la facturare dublă, companii-fantomă și subevaluări masive.

TVA gap – cel mai mare din UE, cu impact direct asupra bugetului

Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, România înregistrează un TVA gap de 36,7%, de aproape patru ori mai mare decât media Uniunii Europene (8,9%). Acest decalaj dintre TVA-ul care ar trebui colectat și cel efectiv încasat înseamnă pierderi anuale de peste 9 miliarde de euro pentru bugetul de stat – bani care ar putea susține infrastructura, educația, sănătatea sau reducerea deficitului.

Deși veniturile din TVA au crescut cu aproximativ 80% între 2018 și 2023, decalajul de colectare s-a adâncit în aceeași perioadă cu 84%, arătând că problema nu este volumul economic, ci fraudarea sistematică și o colectare ineficientă.

Schemele de fraudare: de la carusel la exporturi fictive

1. Frauda de tip „carusel”

Una dintre cele mai răspândite metode este frauda de tip carusel (Missing Trader Intra-Community Fraud – MTIC), în care bunuri sunt tranzacționate fictiv între firme din mai multe state membre UE. O firmă „fantomă” cumpără produse fără TVA din UE, le vinde în România cu TVA, dar nu virează taxa colectată către stat, dispărând ulterior. Alte firme din lanț deduc TVA-ul plătit, iar statul este păgubit de sume considerabile.

Exemple concrete:

Operațiunea „Transilvania” (2019–2020) a vizat o rețea din Cluj, București și Constanța, care derula comerț fictiv cu electronice. ANAF și DIICOT au estimat prejudiciul la peste 50 milioane de lei.

În plus, Parchetul European (EPPO) a identificat o schemă complexă de fraudă de tip carusel în domeniul vânzării de electronice, cu un prejudiciu estimat la 2,2 miliarde de euro. Această operațiune, denumită „Operațiunea Amiral”, a implicat percheziții în 14 state membre ale UE, inclusiv în România, și a scos la iveală rețele de firme-fantomă care au emis facturi fictive pentru produse electronice, cauzând pierderi fiscale semnificative.

De asemenea, în Germania, autoritățile au descoperit o fraudă fiscală majoră în domeniul carburanților, cu un prejudiciu de aproximativ 18 milioane de euro, în care combustibilul netaxat din Europa de Est a fost re-declarat ca motorină impozabilă și livrat în toată Germania

2. Facturare fictivă și firme-fantomă

Un alt mecanism comun presupune emiterea de facturi false pentru bunuri sau servicii care nu au existat niciodată, între firme controlate de aceleași persoane sau grupări. Firmele beneficiare deduc ilegal TVA-ul, în timp ce firmele emitente dispar rapid din evidențele fiscale.

Exemple concrete:

În februarie 2025, inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au descoperit o rețea formată din cinci societăți interconectate, care a provocat un prejudiciu de 52 de milioane de lei bugetului de stat. Frauda a fost identificată în cadrul activităților de monitorizare a tranzacțiilor intracomunitare. Gruparea de firme era organizată pe mai multe niveluri, fiecare dintre societăți având un rol bine definit în lanțul de tranzacționare. În centrul operațiunii se afla o firmă fantomă, utilizată pentru a efectua achiziții intracomunitare de bunuri alimentare, care erau ulterior vândute pe piața internă fără plata taxelor datorate statului. Pe lângă aceste tranzacții ilegale, aceeași firmă a fost folosită și pentru emiterea de facturi fictive pentru vânzarea de echipamente frigorifice. ANAF a blocat rambursarea TVA în valoare de aproximativ 8,5 milioane de lei și a instituit măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului.

În noiembrie 2024, polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, au efectuat percheziții la persoane și firme din București și Ilfov suspectate de evaziune fiscală. Suspecții ar fi înregistrat în contabilitate facturi de la firme fantomă în valoare de 14 milioane de lei, producând un prejudiciu bugetului statului estimat la 2,6 milioane de lei. Șapte persoane au fost conduse la audieri.

În noiembrie 2023, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mehedinți și Poliției Sectorului 1 București au pus în executare patru mandate de percheziție la sediul unei societăți și locuințele mai multor persoane fizice din municipiul București și județul Mehedinți. Din cercetările efectuate a reieșit că, în perioada ianuarie 2019 – septembrie 2022, o femeie de 32 de ani ar fi evidențiat, în actele contabile, cheltuieli care nu ar fi avut la bază operațiuni reale, respectiv prestări de servicii, în baza a 259 de facturi, în valoare totală de 1.300.000 de lei. Astfel, ar fi cauzat bugetului consolidat al statului un prejudiciu de 237.037 de lei. Ulterior, în scopul sustragerii de la urmărirea penală, ar fi transmis fictiv părțile sociale deținute către o altă societate comercială, administrată de un cetățean de 45 de ani din spațiul extracomunitar. A fost emis un mandat de aducere, femeia urmând a fi condusă la audieri.

3. Exporturi și livrări intracomunitare fictive

Pentru a solicita rambursarea TVA, unele firme declară exporturi fictive sau livrări intracomunitare care nu au loc în realitate. În fapt, bunurile rămân în România, dar firmele își justifică cereri de rambursare pentru o taxă care nu a fost plătită.

Exemple concrete:

În 2022, inspectorii antifraudă au descoperit o rețea care a importat aproape 5.000 de tone de textile din Turcia, cu un prejudiciu estimat de 36,68 milioane de lei (aproximativ 7,5 milioane de euro), reprezentând TVA și impozit pe profit.

În 2020, au fost efectuate percheziții într-un mare centru comercial din județul Ilfov, vizând tranzacții fictive cu articole de îmbrăcăminte și textile de proveniență din Turcia și China, cu un prejudiciu estimat de 3 milioane de euro.

4. Subevaluarea bunurilor la import

Multe firme subevaluează artificial bunurile importate, în special din China și Turcia, pentru a reduce baza de calcul a TVA-ului și taxelor vamale.

Exemple concrete:

În cadrul operațiunii „Hermes”, ANAF a descoperit 44 de firme care importau mărfuri din China și Turcia, declarând valori mult mai mici decât cele reale. Astfel, statul a fost prejudiciat cu peste 17 milioane de euro, reprezentând TVA și impozit pe profit neplătit. Firmele implicate erau înființate pe numele unor persoane cu o condiție materială precară și fără studii, aflate în imposibilitatea justificării resurselor financiare necesare realizării a câtorva zeci de importuri de marfă pe lună.

În 2018, polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au efectuat percheziții în București și Ilfov, într-un dosar de evaziune fiscală cu mărfuri importate din Turcia și China. Două persoane de cetățenie turcă au creat un mecanism evazionist destinat sustragerii de la achitarea debitelor fiscale aferente comercializării pe piața internă a produselor achiziționate intracomunitar. Prejudiciul estimat a fost de 2,2 milioane de euro.

În mai 2024, ANAF a efectuat percheziții într-un complex din Voluntari, unde au fost sigilate peste 60 de depozite cu mărfuri aduse din China și Turcia. Proprietarii, mulți cetățeni chinezi, sunt suspectați de fraudă fiscală. Inspectorii ANAF au descoperit nereguli cu privire la minusuri în gestiune, ceea ce denotă că marfa a fost vândută fără a fi fiscalizată.

ANAF a identificat o societate care desfășura operațiuni de import de îmbrăcăminte și încălțăminte din Turcia. Marfa importată a fost declarată în vamă la valori foarte mici, scopul principal fiind achitarea unei taxe pe valoarea adăugată mult diminuată comparativ cu valoarea reală a mărfurilor. Ulterior, mărfurile au fost vândute preponderent fără întocmirea de documente legale și fără înregistrarea veniturilor reale obținute, urmărindu-se în acest fel sustragerea de la plata taxelor și impozitelor aferente. Prejudiciul estimat a fost de 9,24 milioane lei.

Probleme structurale

În pofida lansării unor instrumente moderne precum e-Factura și SAF-T, România rămâne vulnerabilă din cauza:

• lipsei de interconectare între bazele de date ANAF, Vamă și alte instituții;

• întârzierii verificărilor automate și a controalelor în timp real;

• ușurinței cu care pot fi înființate firme-fantomă;

• personalului fiscal insuficient și prost plătit.

Digitalizarea fiscală în România: e-Factura și SAF-T, între promisiuni mari și rezultate modeste

După ani de avertismente privind pierderile masive la buget, România a început în 2022 să implementeze cele mai importante instrumente de digitalizare fiscală din ultimele decenii: sistemul național de facturare electronică (e-Factura) și fișierul standard de control fiscal (SAF-T). Scopul declarat: combaterea fraudei cu TVA și reducerea unui „TVA gap” care plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. În practică, însă, eficiența acestor măsuri rămâne încă sub așteptări, în ciuda progreselor notabile în colectarea datelor.

e-Factura: transparență crescută, dar analiză insuficientă

Sistemul e-Factura a devenit operațional la scară națională din 2022, mai întâi pentru relațiile dintre firme și instituțiile statului (B2G), apoi, din 2024, extins și la relațiile comerciale dintre companii (B2B). În teorie, e-Factura ar trebui să permită Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) să detecteze rapid facturile false, tranzacțiile fictive sau fraudarea prin firme-fantomă.

Până la începutul lui 2025, peste 400.000 de firme din România au folosit sistemul, iar gradul de trasabilitate a tranzacțiilor a crescut vizibil, mai ales în sectoarele cu risc mare de evaziune: construcții, comerț, produse accizabile. Cu toate acestea, capacitatea ANAF de a analiza automat volumul uriaș de facturi rămâne redusă. Verificările sunt în continuare lente, în mare parte manuale, iar sistemul funcționează mai degrabă reactiv decât preventiv: identifică problemele abia după ce acestea au produs pagube.

Pe lângă lipsa de integrare cu inspecția fiscală și analiza de risc, multe companii se confruntă cu probleme tehnice: dificultăți în generarea formatului XML, lipsa unor soluții software compatibile sau neclarități legate de regimul facturilor emise în situații excepționale. În lipsa unui feedback coerent din partea autorităților, conformarea voluntară e afectată.

SAF-T: potențial teoretic uriaș, aplicare aproape simbolică

SAF-T (Standard Audit File for Tax) a fost introdus treptat, începând cu 2022, începând cu marii contribuabili, urmând să fie extins până în 2025 și la firmele mijlocii și mici. Prin acest mecanism, ANAF primește lunar informații detaliate despre tranzacțiile contabile, active, stocuri și alte operațiuni fiscale, într-un format standardizat care ar trebui să permită audituri automate.

În practică, impactul SAF-T este încă minim. Deși marii contribuabili trimit deja fișierele, doar o mică parte din aceste date sunt efectiv procesate. ANAF nu dispune încă de o platformă robustă de analiză, nu a dezvoltat un sistem coerent de scoring de risc bazat pe SAF-T, iar multe companii reclamă cerințe tehnice complicate, fără suport clar din partea autorităților.

Ce se poate face?

Experții în fiscalitate, dar și organizații internaționale precum FMI sau Comisia Europeană au formulat o serie de recomandări clare:

• Implementarea verificărilor automate și imediate pentru facturile emise între firme suspecte;

• Crearea unui registru unic al beneficiarilor reali și conectarea lui cu ANAF;

• Accesul în timp real la datele de transport și vamă;

• Creșterea capacității de audit a ANAF și dotarea structurilor antifraudă cu instrumente moderne de analiză;

• Publicarea transparentă a firmelor care solicită rambursări mari de TVA.

Soluția lui Gabriel Biriș

Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, susține într-un articol publicat pe Curs de Guvernare că soluția-cheie pentru combaterea fraudei cu TVA în România este aplicarea taxării inverse în toate tranzacțiile B2B.

Ce este taxarea inversă?
În sistemul de taxare inversă, TVA nu mai este plătită efectiv între firmele plătitoare de TVA (vânzător și cumpărător), ci este înregistrată doar contabil, fără flux real de bani. Astfel, se elimină posibilitatea deturnării fondurilor din TVA – în special în cazul fraudei de tip carusel.

Beneficii importante:

• Reduce semnificativ frauda fiscală.

• Scade costurile de finanțare ale firmelor, care nu mai trebuie să aștepte rambursarea TVA.

• Diminuează povara administrativă a ANAF, care acum alocă peste 50% din resursele sale doar pentru rambursări.

De ce nu este aplicată pe scară largă în România?
Deși directiva europeană permite din 2018 aplicarea taxării inverse generalizate pentru tranzacțiile B2B (peste o anumită valoare), România nu a cerut derogarea necesară. Argumentul oficial a fost că țara nu îndeplinește criteriul privind ponderea fraudei carusel în GAP-ul de TVA.

Cine se opune și de ce?
Biriș sugerează că rezistența vine nu doar din partea rețelelor de evazioniști, ci și a celor care profită financiar din combaterea fraudelor – adică o întreagă industrie care există tocmai din cauza menținerii unui sistem defectuos.

Biriș consideră lipsa voinței politice de a implementa taxarea inversă la scară largă ca fiind „halucinantă”, în contextul în care România suferă de un deficit de TVA cu mult peste media UE.