Cum urmărea Securitatea corupția din justiție în anii ’80. Judecători și procurori, sub supraveghere informativă

În plin regim comunist, nici sistemul de justiție nu scăpa de vigilența aparatului de represiune. O postare recentă publicată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) dezvăluie modul în care Securitatea a supravegheat magistrații, avocații și funcționarii juridici din România anilor ’80.

Sistemul judiciar, țintă a Securității

Potrivit documentelor, în 1981, Inspectoratul Județean de Securitate Dolj a deschis un dosar special denumit „Justiția”, la indicațiile Direcției I a Departamentului Securității Statului.

Scopul acțiunii era „supravegherea informativă asupra elementelor suspecte care lucrau în procuratura și judecătoria locală și județeană, în baroul de avocați, notariatul de stat etc.”. Ofițerii aveau misiunea de a identifica persoanele care stabileau „relații cu străinii” sau care „prin comportarea lor încearcă să creeze stări de spirit necorespunzătoare”, precum și cazuri de „luare de mită ori eludare a legii”.

07:00, 14.10.2025 • Justitie

Lovitură pentru inculpați: CCR blochează atacarea deciziilor de recuzare a procurorilor

08:31, 01.10.2025 • Justitie

Clasarea nu mai e definitivă: CCR confirmă că procurorii pot redeschide dosarele în condiții legale

Un exemplu de corupție ascunsă sub tăcere

În județul Gorj, organigrama sistemului juridic includea un tribunal județean, două judecătorii locale, o procuratură județeană și două locale, un birou de asistență juridică și un notariat de stat. În total, aproximativ 160 de persoane erau vizate de rețeaua informativă a Securității.

În 1985, Securitatea menționa șase cazuri de urmărire directă: doi judecători, patru alți profesioniști din justiție (avocați, un procuror și un jurisconsult). Rețeaua informativă locală era formată din 13 surse, printre care judecători, procurori, avocați și arhivari, unii dintre ei membri ai Partidului Comunist Român.

Într-un raport strict secret, datat 9 iunie 1987, ofițerii din Gorj informau Direcția I din București despre mai multe cazuri de magistrați suspectați de foloase necuvenite și relații suspecte cu cetățeni străini.

Judecători acuzați de favoruri și abuzuri

Raportul descrie un sistem de influență și complicitate între magistrați. Un judecător de la Tribunalul Județean Gorj era acuzat că „a stabilit relații neprincipiale” cu persoane implicate în dosare penale sau civile, fiind vizitat frecvent de gestionari pe care îi judeca.

„La adresa judecătorului se fac comentarii nefavorabile atât din partea personalului instituției, cât și de unii justițiabili, privind superficialitatea manifestată în soluțiile date”, se menționează în document.

Despre o altă judecătoare, Securitatea nota: „Este tipul judecătorului care se pretează la orice, numai pentru a obţine foloase necuvenite.” Ofițerii relatau un caz concret din 1986, când magistrata ar fi intervenit într-o anchetă privind bunuri dobândite ilicit, determinând un președinte de comisie „să desigileze plicul” pentru a avertiza persoana cercetată. După acest incident, cel vizat ar fi organizat o petrecere la care au participat toți membrii comisiei, inclusiv judecătoarea.

Deși faptele ajunseseră până la nivelul ministrului Justiției, nu s-au luat măsuri împotriva celor implicați. În schimb, respectiva judecătoare „se prevalează de o multitudine de relații, create la diferite nivele și organe, în prezent făcând intervenții pentru a fi numită președinte al tribunalului”.

Rapoarte și sesizări ignorate

Securitatea a notat că la adresa acestei magistrate fuseseră depuse peste 30 de sesizări la organele de partid și de stat, semnalând „acte de necinste”. În același document, se menționează și alte cazuri de magistrați cu rude condamnate politic sau cu trecut legionar, despre care se consideră că „împietează activitatea desfășurată și hotărârile pronunțate”.

„Neajunsurile constatate la unitățile de justiție au făcut obiectul informării organului județean P.C.R. Gorj”, se arată în finalul raportului semnat de colonelul Bucura Vasile și locotenent-colonelul Iovan Nicolae.