Cutremur la Curtea Constituțională: CAB decide vineri soarta judecătorilor Busuioc și Dragoș

Justiția din România se află în fața unui moment de cotitură care ar putea redesena complet echilibrul de putere la vârful Curții Constituționale a României (CCR). Curtea de Apel București este așteptată vineri, 30 ianuarie 2026, să se pronunțe într-un dosar cu miză majoră pentru funcționarea instanței de contencios constituțional, după ce avocata Silvia Uscov a cerut suspendarea actelor prin care Mihai Busuioc și Dacian Dragoș au fost numiți judecători. Decizia vine într-un moment extrem de sensibil, pe fondul amânării dosarului pensiilor magistraților și al unei dispute deschise privind legalitatea numirilor la vârful Curții.

Atac direct asupra legalității numirilor la vârful CCR

Conflictul juridic a izbucnit la finalul anului trecut, când avocata Silvia Uscov a înregistrat la Curtea de Apel București două cereri de suspendare a actelor de numire a judecătorilor Mihai Busuioc și Dacian Dragoș. Această mișcare nu este una izolată, Uscov depunând și acțiuni distincte de anulare a actelor administrative de numire, fapt ce ridică miza procesului mult peste o simplă suspendare temporară.

Dosarul a cunoscut deja un parcurs sinuos. Pe parcursul procedurilor, a fost formulată și o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpia Crețeanu, însă instanța a respins-o ca neîntemeiată. Deși hotărârea privind recuzarea poate fi atacată cu recurs, legislația prevede că acesta se va judeca împreună cu fondul cauzei. După două amânări succesive ale pronunțării, termenul decisiv a fost stabilit pentru această zi de vineri.

Controversa celor 18 ani de vechime în specialitatea juridică

Punctul central al acuzațiilor aduse de Silvia Uscov vizează nerespectarea unei condiții constituționale stricte: vechimea minimă de 18 ani în specialitatea juridică. În cazul lui Dacian Dragoș, argumentele avocatei au fost imediat combătute de mediul academic. Universitatea Babeș-Bolyai a transmis oficial că acesta este cadru didactic universitar încă din anul 2002, cumulând astfel peste două decenii de activitate în învățământul juridic superior.

14:30, 23.01.2026 • ACTUALITATE

Wiz Khalifa vrea să scape de braţul lung al legii româneşti. Contestă pedeapsa de 9 luni de închisoare

16:10, 18.01.2026 • ECONOMIE

Prăpastie de zece ori mai mare între pensia contributivă și cea din magistratură. Date oficiale ajunse la CCR

Mai mult, reprezentanții UBB au avertizat public că astfel de atacuri riscă să fragilizeze autoritatea Curții Constituționale și să afecteze grav stabilitatea statului de drept, într-un context politic și social deja tensionat.

Argumentele lui Tudorel Toader și viziunea fostului magistrat

Fostul judecător constituțional și ministru al Justiției, Tudorel Toader, s-a arătat sceptic în privința succesului acestor acțiuni în instanță. Toader consideră că, cel puțin în cazul lui Mihai Busuioc, demersul este sortit eșecului din motive de inadmisibilitate procedurală.

„Hotărârile Parlamentului cu caracter individual nu pot fi supuse controlului de legalitate”, a explicat Tudorel Toader, fost judecător CCR, invocând prevederile Legii 177/2010. Acesta susține că, deoarece numirea lui Busuioc a fost făcută printr-o hotărâre a Senatului, actul nu poate fi atacat în contencios administrativ.

Planul de rezervă al președintelui Nicușor Dan

Miza acestui dosar se răsfrânge direct asupra unor legi vitale, precum cea a pensiilor magistraților, aflată pe masa judecătorilor constituționali. Președintele României, Nicușor Dan, a intervenit în spațiul public pentru a asigura cetățenii că instituția nu va fi blocată indiferent de verdictul Curții de Apel.

„CCR nu va rămâne doi ani fără un judecător. Dacă va fi nevoie, vom face o noua numire, astfel încât Curtea să poată funcționa și să se pronunțe inclusiv pe legea pensiilor magistraților”, a declarat președintele Nicușor Dan.