Imaginea care a făcut înconjurul lumii nu putea fi mai bizară: Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, foști premieri PSD, așezați în același cadru cu Vladimir Putin, Kim Jong Un și Xi Jinping, la o paradă militară grandioasă în Beijing. Evenimentul, etichetat rapid drept „summitul dictatorilor”, a devenit scena perfectă pentru a arăta cine pe cine onorează.

Parada chineză – spectacolul puterii absolute

China a sărbătorit 80 de ani de la capitularea Japoniei în Al Doilea Război Mondial cu cea mai mare demonstrație militară din istoria sa. Rachete intercontinentale, unități în pas cazon și tehnică de război defilând impecabil au umplut Piața Tiananmen. Absența liderilor occidentali a fost evidentă, dar locurile goale au fost ocupate de figuri din „clubul autoritar”: Putin, Kim Jong Un, Lukașenko și, printre ei, surprinzător, doi foști premieri români.

Reacția României – „nu ne reprezintă”

Fotografia de la Beijing a provocat un val de reacții oficiale:

• Oana Țoiu, ministra de Externe: „România nu este și nu poate fi reprezentată de politicieni care se așază onorați lângă Putin”.
• Ilie Bolojan, premier: „Sunt persoane fizice; nu angajează România în niciun fel”.
• Sorin Grindeanu, PSD: „A fost opțiunea lor personală. Linia PSD rămâne pro-europeană”.
• Nicușor Dan, președinte ales: „Sunt două persoane particulare; imaginea nu afectează România”.

Tonul general a fost unul de delimitare fermă. Mesajul a fost limpede: gestul lor nu are legătură cu poziția oficială a statului român.

Justificarea lui Adrian Năstase – „persoană particulară”

În loc să stingă scandalul, explicația lui Năstase a turnat gaz pe foc. Pe blogul personal, acesta a scris: „Am participat în calitate de fost demnitar și deci de persoană particulară”. Formula, menită să pară sobră, a sunat mai degrabă ridicol, amplificând senzația de grotesc: un fost premier condamnat pentru corupție, astăzi prezentat drept simplu spectator la parada autocraților.

Poza care vorbește mai mult decât discursurile

O fotografie banală, dar plasată în contextul greșit, s-a transformat într-un test de caracter. Pentru Beijing, a fost doar o altă poză protocolară. Pentru România, a fost dovada vizuală că reflexele servile și legăturile cu Estul încă respiră prin oameni care au condus cândva țara. Imaginea de la „summitul dictatorilor” nu reprezintă România de azi, dar spune multe despre trecutul ei.

Filiera chineză: pitici de grădină, colțunași și prietenii de partid mondial

Sub umbra Marelui Zid, doi foști premieri PSD și-au croit punți către Beijing, cu parfum de comunism reciclat și afaceri dubioase.

Adrian Năstase și Viorica Dăncilă nu au fost doar spectatori, ci actori într-un scenariu în care China apare ca model, furnizor și aliat.

Femeia deghizată în slujnicuță e chiar Viorica Dăncilă

De la piticii de grădină primiți ca șpagă până la colțunașii gătiți în ambasadă, firul roșu chinezesc traversează carierele lor.

Adrian Năstase – păianjenul din rețeaua sino-română

Adrian Năstase a fost mult mai mult decât premierul cu obsesia pentru tablouri și colecții exotice. A fost, încă din anii ’90, un pion activ în consolidarea relațiilor cu Beijingul. Relații politice, comerciale, culturale – tot ce putea lega România de marele dragon era pentru el o miză.

Un episod definitoriu a fost vizita sa oficială în China din martie 2003, pe când epidemia de SARS izolase Beijingul. Năstase, în fruntea unei delegații de cinci miniștri, a sfidat riscurile sanitare și a marcat un punct politic important pentru chinezi. În același timp, și-a cimentat imaginea de „prieten devotat” al regimului comunist.

Dar prietenia aceasta s-a întors împotriva lui.

Dosarul „Zambaccian” a dezvăluit dimensiunea corupției cu parfum chinezesc: containere intrate în țară pe documente false, pline de termopane, sacoșe din rafie, statuete, pitici de grădină și instalații sanitare. Toate acestea, evaluate la sute de mii de euro, au fost prețul menținerii Irinei Jianu la Inspectoratul de Stat în Construcții.

Judecătorii au spus clar: mită mascată sub forma unor „bunuri exotice” din China.

Rezultatul? Patru ani de închisoare pentru Năstase, trei ani cu suspendare pentru soția sa, Dana.

Interesant este că Dana Năstase nu e un simplu personaj secundar.

Fiica lui Angelo Miculescu, fost ambasador al României comuniste în China și ministru al Agriculturii sub Ceaușescu, a moștenit direct filiera chineză. Practic, familia întreagă a respirat Beijing.

După ieșirea din închisoare, Năstase nu a abandonat rețeaua. Prin Fundația Titulescu, a menținut contacte constante cu diplomați și fundații chineze. Mai discret, dar cu aceeași obsesie de a păstra puntea deschisă.

Viorica Dăncilă – colțunași la ambasadă, consilieri cu pedigree comunist

Dacă Năstase a mizat pe grandiozitatea politică, Dăncilă a abordat China într-un stil mult mai… gospodăresc. Momentul în care a apărut în șorț de bucătărie, gătind colțunași la Ambasada Chinei, spune totul despre capacitatea ei de a îmbina politica externă cu bucătăria de bloc. Dar gesturile ei nu au fost deloc naive: în spatele aparenței modeste, a cultivat legături puternice prin oameni-cheie.

Florea „Ică” Voinea – mâna dreaptă a lui Nicu Ceaușescu

Un fost lider al Uniunii Tineretului Comunist, apropiat al lui Nicu Ceaușescu, Voinea a devenit sfătuitorul din umbră al Vioricăi. Și nu orice sfătuitor: avea influență în numirile din ministere, companii de stat și agenții guvernamentale. În plus, și-a păstrat fascinația pentru China, povestind cu entuziasm cum l-a întâlnit în anii ’80 pe Li Keqiang, viitor premier chinez. Nu întâmplător a ajuns în structuri precum Casa Româno-Chineză și Camera de Comerț România-China.

Olga Lucheria Voinea – legătura cu Moscova

Soția lui Ică Voinea, și ea politiciană, a aterizat în 2019 direct în board-ul unei bănci cu sediul la Moscova (IBEC), creată de URSS. Un amestec perfect de nostalgie comunistă și business estic.

Costin Mihalache – omul crescut la Beijing

Șef al Cancelariei prim-ministrului, cu rang de ministru, Mihalache a fost altă punte strategică spre China. Vorbește fluent chineza, a studiat patru ani la Beijing, a fost consul acolo și a condus comitete bilaterale pentru infrastructură. Un om plasat fix unde trebuia.

Consilierii chinezi de la Bruxelles

În Parlamentul European, Dăncilă a avut consilier o tânără de origine chineză, Weini Li, apropiată de diplomați chinezi cu legături directe în Partidul Comunist. Detaliu aparent banal, dar care arată că obsesia pentru filiera Beijing era mai mult decât o coincidență.

Filiera, între nostalgie și oportunism

Dacă privim atent, observăm un tipar: oameni din vechiul regim comunist, fascinați de China anilor ’80, s-au repoziționat în jurul noilor lideri PSD. De la Nicu Ceaușescu și prietenii săi până la consilierii lui Dăncilă, traseul este limpede. China a fost pentru ei un magnet – un amestec de oportunism, admirație pentru „modelul autoritar” și speranța unor afaceri rapide.

De la pitici la colțunași: simbolistica unei dependențe

Năstase și Dăncilă par două caricaturi ale relației României cu China. El – intelectualul vanitos, căzut în ridicol prin șpăgile transformate în pitici de grădină. Ea – premierul de conjunctură, gătind colțunași la ambasadă pentru a-și masca lipsa de substanță politică. Amândoi însă împărtășesc aceeași trăsătură: incapacitatea de a înțelege pericolul real al unei apropieri toxice.

Dragonul râde de noi

Dincolo de pitorescul poveștii – containere cu termopane și poze cu șorț la bucătărie – rămâne o realitate tristă: România a fost și este vulnerabilă la influența unui regim dictatorial care își știe bine interesele. Pentru Beijing, Năstase și Dăncilă sunt doar episoade amuzante într-o strategie pe termen lung. Pentru noi, sunt dovada că politica românească își găsește adesea inspirația nu în democrație, ci în reflexele servile și în afacerile obscure.