Datoria publică urcă la un nivel record. Adrian Câciu explică de ce crește exploziv, în ciuda austerității

Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, explică de ce datoria publică a României a crescut puternic în ultimele luni, în pofida măsurilor de austeritate. Potrivit acestuia, împrumuturile masive, în special cele pe termen scurt, au pus o presiune uriașă pe costurile cu dobânzile și au împins datoria la aproape 59% din PIB – un nivel considerat „mult prea mare”.

Datoria publică urcă la 58,9% din PIB, cu 30 de miliarde într-o singură lună

Adrian Câciu pornește de la datele oficiale publicate pentru luna iulie 2025: datoria publică a ajuns la 1.070,2 miliarde lei, adică 58,9% din PIB. El arată că:

• datoria a crescut cu 30 de miliarde de lei într-o lună,
• în timp ce deficitul public a crescut cu doar 6,6 miliarde de lei.

21:39, 28.10.2025 • POLITICĂ

Economiștii PSD atacă Guvernul: Cheltuieli scăpate de sub control și fonduri pierdute

14:00, 15.09.2025 • ECONOMIE

Avertisment lansat de un fost ministru de Finanțe: eliminarea plafonării va arunca România în inflație de 15%

Câciu explică diferența prin „împrumuturile externe realizate în iulie 2025, în valoare de 23,5 miliarde de lei”, prin care Guvernul a alimentat rezerva de trezorerie și a prefinanțat scadențele viitoare.

După cum subliniază acesta, dinamica datoriei depinde direct de deciziile miniștrilor de Finanțe, în special privind maturitățile, ritmul de împrumuturi și modul de gestionare a riscurilor.

De ce plătește România dobânzi atât de mari

Fostul ministru afirmă că majoritatea cheltuielilor cu dobânzile – aproximativ 70% – sunt generate de costul ridicat al împrumuturilor. El precizează că România s-a împrumutat: la 7,5% – 7% în anii 2024–2025, după ce dobânzile scăzuseră la 6,4% în iunie 2023.

Pe lângă dobânzile mari, Câciu atrage atenția asupra unui alt factor: expunerea excesivă pe termen scurt, care pune presiune directă pe buget.

„O crestere de 30 miliarde lei în doar o lună, in condițiile in care deficitul public a crescut doar cu 6,6 miliarde lei.O creștere cu 1,6 puncte procentuale a ponderii în PIB, de la 57,3% la 58,9%. Explicația ar fi împrumuturile externe realizate în iulie 2025 (23,5 miliarde lei) care să asigure rezerva(bufferul de trezorerie) și sa prefinanțeze scadențele viitoare.

Aș dori însă să vedeți cum a fost gestionată datoria publică ca pondere în PIB funcție de apartenența politică a miniștrilor de finanțe. Pentru că, orice ar spune oricine, managementul datoriei publice (viteza de creștere, echilibrarea ponderilor cu creșterea economică nominală, maturitățile, gradul de prefinanțare, asigurarea rezervelor viitoare, acoperirea serviciului datoriei pe termen scurt etc.) sunt atribuții exclusive ale ministrului de finanțe și ale trezorierului său.

Mulți vorbesc despre nivelul dobânzilor la care se împrumută România. Da, este una din cauzele principale, cu o pondere de cca. 70% în total cheltuieli cu dobânzile”, a explicat fostul ministru.

Cum afectează împrumuturile pe termen scurt datoria publică

Adrian Câciu afirmă că puțini înțeleg efectul real al împrumuturilor pe termen scurt: acestea generează un ciclu în care statul este nevoit să refinanțeze rapid sumele, plătind dobânzi higher și crescând presiunea pe bugetul anual.

El subliniază că, atunci când expunerea pe termen scurt crește ca pondere în totalul datoriei, cheltuielile cu dobânzile cresc automat în anul următor.

Potrivit lui, anul 2025 este un exemplu clar, România având o „afectare” estimată la circa 15 miliarde lei, venită exclusiv din expunerea ridicată pe termen scurt.

„Împrumuturile pe termen scurt pun presiune mare Dar, o cauză pe care o știu puțini ministri de finanțe este presiunea împrumuturilor pe termen scurt asupra cheltuielilor cu dobânzile (de la diferențele de bps, la nevoia de rascumparare/refinanțare pe termen scurt care pune presiune pe cash-ul de dobanzi dar si pe ESA anual, la efectul de rundă a doua pe necesarul de refinanțare, la nevoie de acoperire a serviciului datoriei etc.).

Daca facem o astfel de analiză vom observa că, de fiecare data când expunerea pe termen scurt crește ca pondere în datoria totala, cresc cheltuielile cu dobânzile din urmatorul an. Ei bine, anul 2025 este un astfel de an. În care există o afectare de circa 15 miliarde de lei ca efect al acestei expuneri.

În toata analiza trebuie tinut cont de faptul că dobânda la care se împrumuta România s-a situat în intervalul 7,5%-7% în 2024/2025, după ce reușisem să o aducem la 6,4%, în iunie 2023″, a mai explicat fostul ministru.

Soluția propusă: reducerea drastică a împrumuturilor scurte

Fostul ministru afirmă că una dintre cele mai importante măsuri, pe termen scurt, este diminuarea radicală a împrumuturilor pe termen scurt, astfel încât acestea să nu depășească 3–4% din totalul datoriei publice.

El susține că doar astfel pot fi reduse consistent costurile cu dobânzile și pot fi limitate riscurile asociate refinanțărilor.