De ce bunicii au o relație mai bună cu nepoții decât cu copiii lor

Mulți dintre părinții din generațiile tinere observă cu uimire cât de diferit se comportă mamele și tații lor cu nepoții, față de cum se purtau cu ei în copilărie. Dacă pe vremuri aceștia aveau reguli stricte, pe care nu le încălcau și aveau așteptări foarte mari, acum par a fi cu totul alte persoane. Față de nepoți, bunicii sunt adesea mult mai blânzi, mai răbdători și mai generoși. Această schimbare nu este doar anecdotică, ci are explicații științifice și sociologice.

Bunicii, mai relaxați și mai afectuoși decât au fost ca părinți

Atunci când devin bunici, oamenii nu mai poartă aceeași presiune pe umeri ca pe vremea când erau părinți. Nu mai sunt presați de grijile zilnice legate de muncă, bani sau educația riguroasă a copiilor. Această etapă a vieții vine, de obicei, cu mai mult timp liber și mai puțină responsabilitate directă. Toți acești factori influențează comportamentul bunicilor față de nepoți.

Ca bunici, oamenii sunt mai înclinați să lase de la ei și să nu mai țină cont de reguli. Astfel, ajung să ofere dulciuri înainte de masă, jucării chiar și atunci când n-au fost cuminți sau chiar să ia apărarea nepoților în fața părinților.

Pentru mulți copii, bunicii devin, astfel, un refugiu. Sunt cei care îi răsfață, le oferă atenție necondiționată și îi susțin chiar și atunci când greșesc. Tocmai pentru că nu mai simt nevoia să controleze totul, bunicii pot oferi o formă de afecțiune mai calmă, mai tandră și mai necondiționată decât au fost capabili în tinerețe.

19:12, 16.04.2025 • POLITICĂ

Fiicele și fosta soție a lui Ilie Bolojan, vizate de Fisc: Somații pentru datorii fiscale

06:31, 11.04.2025 • Internațional

Şase morţi, printre care trei copii, după prăbuşirea unui elicopter într-un râu (VIDEO)

Iubirea fără presiune unește generațiile

Legătura dintre bunici și nepoți este adesea atât de strânsă, încât depășește relația avută cu propriii copii. Nepoții simt instinctiv că pot cere orice de la bunici, iar replicile de tipul „nu spui tu mereu că trebuie să-i ascultăm pe cei bătrâni?” sunt folosite cu umor în orice familie.  Această complicitate amuzantă între generații poate duce uneori la situații tensionate, dar este în esență o formă profundă de afecțiune reciprocă.

În familiile în care mai multe generații locuiesc împreună, legătura este și mai puternică. Nepoții își ajută bunicii la nevoie, învățând să empatizeze, iar bunicii redescoperă bucuria jocului.

Relația specială dintre bunici și nepoți s-a transmis timp de secole și face parte din dinamica firească a vieții de familie, notează Darwin Psychology Centre.

Din păcate, odată cu migrarea tinerilor către marile orașe și reducerea dimensiunii familiilor, aceste relații devin tot mai rare. Însă acolo unde încă există, ele rămân una dintre cele mai emoționante forme de iubire necondiționată. Este o legătură între începutul și finalul vieții, care merită păstrată și încurajată.