De ce importăm uraniu când îl avem acasă? Statul pregătește relansarea producției în 2028
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/05/Proiect-nou-2-12.jpg)
România se pregătește să repornească producția internă de uraniu, esențială pentru funcționarea celor două reactoare nucleare de la Cernavodă.
Potrivit unui document oficial al Ministerului Energiei, exploatarea minieră de la Tulgheș-Grințieș (jud. Neamț), aflată în prezent în faza de operaționalizare, va fi redeschisă în 2028 și va putea asigura uraniu natural pentru o perioadă de 30 de ani. Aceasta marchează o etapă importantă în reconstrucția ciclului nuclear integrat românesc, abandonat în ultimii ani în favoarea importurilor din Canada, Kazahstan și Franța.
De ce a fost închisă industria uraniului
Între 1998 și 2010, guvernele succesive au aprobat, prin mai multe hotărâri, închiderea etapizată a minelor de uraniu. Minele de la Lișava și Ciudanovița, de exemplu, au fost închise definitiv prin Hotărârea de Guvern nr. 997/2010. Executivul a justificat decizia prin pierderile economice cronice ale companiilor miniere, dar și prin epuizarea resurselor, dificultăți geologice și lipsa rentabilității.
Ministerul Energiei susține că închiderea s-a făcut conform legii și fără presiuni externe. În documentul oficial semnat de secretarul de stat Casian-Pavel Nițulescu, se arată că „Ministerul Energiei nu are cunoștințe despre existența unor interese externe privind închiderea minelor de uraniu”. Oficialul a răspuns la o interpelară parlamentară făcută de deputatul Cristina-Emanuela Dascălu cu privire la soarta minelor de uraniu din țara noastră.
De la ruine industriale la noul ciclu nuclear
Reluarea extracției de uraniu la Tulgheș-Grințieș vine după o perioadă de incertitudine și de amânări. Licența de exploatare a fost emisă încă din 1999, dar doar în 2021 a fost preluată de compania de stat Nuclearelectrica, care a transferat-o ulterior către Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara (FPCU), o filială înființată special pentru acest scop.
Redeschiderea acestei mine este esențială pentru punerea în practică a Legii 193/2018, care prevede menținerea ciclului nuclear integrat în România – de la extracție la fabricarea combustibilului. Până în 2028, România va continua să importe minereu, în condițiile în care producția internă este inexistentă.
Întrebarea dureroasă: „Cine a distrus industria?”
Întrebat de deputatul Dascălu cine se face vinovat de distrugerea acestui sector strategic, Ministerul Energiei a invocat deciziile guvernamentale din perioada 1998–2010 și a subliniat că responsabilitatea administrării fondurilor de închidere a revenit operatorului de stat Conversmin.
Situația socială din zonele miniere, afectate de disponibilizări masive în anii ’90 și de lipsa alternativelor economice, a fost un alt factor care a accelerat închiderile, în paralel cu acumularea de datorii ale companiilor de stat din sector.
Obiectivul: independență energetică
În documentul emis de Ministerul Energiei se mai arată că Strategia Energetică a României 2025–2035, publicată în decembrie 2024, vizează reducerea dependenței energetice prin valorificarea resurselor interne. Reluarea producției de uraniu este un pilon al acestei viziuni, care urmărește transformarea României într-un „contribuitor net la securitatea energetică regională”.
Deși dependența temporară de importuri este inevitabilă, oficialii susțin că exploatarea zăcământului Tulgheș-Grințieș va readuce România într-o poziție strategică, cu capacitatea de a-și asigura complet necesarul de combustibil pentru centrala nucleară de la Cernavodă.
r215B