De ce prăbușirea lui Macron slăbește Europa

Tranzacționare proastă

Luni, traderii de pe piețele din Franța și din afara țării au reacționat cu alarmă la dezintegrarea dramatică a administrației de 14 ore a lui Sébastien Lecornu. Acțiunile și obligațiunile guvernamentale franceze au scăzut, iar euro însuși s-a depreciat față de dolar. Indicele francez de referință CAC 40 a scăzut cu 1,4%.

„Există deja multe îngrijorări legate de economia zonei euro”, a declarat un oficial guvernamental dintr-o țară a zonei euro. „Chiar nu avem nevoie de așa ceva.”

Pe plan intern, oficialii francezi au încercat să minimizeze riscurile. Unul dintre ei a spus că, în ciuda „complexității”, la ministerul economiei există încă „un pilot în cockpit” și că piețele nu ar trebui să reacționeze exagerat. Nu toată lumea este convinsă.

„Eforturile președintelui Macron din ultimii opt ani [au fost de a afirma] că Franța este cel mai atractiv loc din Europa pentru investiții”, a declarat Grégoire Roos, director de program pentru Europa și Rusia la think tank-ul Chatham House din Londra.

„Nu văd niciun investitor internațional semnificativ alegând Franța în acest moment, având în vedere lipsa absolută de claritate politică și, de asemenea, de claritate fiscală.”

Necrologuri politice

La Bruxelles, unii diplomați UE scriu deja, în privat, necrologul politic al lui Macron. După ce a ajuns la putere în 2017 și a spart tiparele politicii franceze, au spus ei, acesta pare acum un lider șchiop a cărui influență la Bruxelles se estompează rapid.

Un al doilea diplomat UE a vorbit despre „moștenirea” lui Macron, ca fiind un gânditor puternic care a generat numeroase idei pentru a impulsiona schimbarea în Europa și care i-a convins pe alți lideri să adopte unele dintre ele. Conceptul de „autonomie strategică” – creșterea autonomiei economice și de apărare a UE – s-a născut cu ani în urmă la Paris, a remarcat diplomatul.

Având în vedere că președintele Trump îndepărtează acum SUA de Europa, este o idee care a prins contur la Bruxelles. „Nu mulți lideri sunt dispuși și capabili să gândească cu cinci sau chiar doi ani înainte”, a spus diplomatul. „A fost atât de bun la asta.”

Macron, desigur, a fost ales să rămână în funcție până în 2027 și, în ciuda speculațiilor, nu a dat niciun indiciu că va demisiona. Dacă va rămâne, însă, tulburările de la Paris înseamnă că influența franceză asupra dezbaterilor și dezvoltării politicilor UE este probabil să fie diminuată.

Discuțiile dintre miniștrii de finanțe privind bugetul UE ar fi mult mai ușor de influențat de Franța, de exemplu, dacă ar putea trimite în mod constant același ministru la întâlnirile cu omologii lor de la Bruxelles, a spus diplomatul. Însă, reorganizările repetate de personal de la Paris fac mult mai dificilă menținerea poziției franceze.

Pe de altă parte, alegerile anticipate ar putea pune în pericol următorul buget pe termen lung al UE. Guvernele naționale care discută bugetul au stabilit un termen limită informal pentru a ajunge la un acord înainte de alegerile franceze din 2027, având în vedere pericolul ca Le Pen să politizeze și, în cele din urmă, să deraieze dezbaterea, a declarat oficialul guvernamental din zona euro citat mai sus.

Dispărut în acțiune 

Macron a jucat un rol central în eforturile europene de a sprijini Ucraina și continentul însuși împotriva Rusiei, atât prin îndemnarea altor lideri să facă mai mult pentru a dota Europa cu propriile capacități militare, cât și prin coordonarea cu aliații.

Inițiativa sa comună cu prim-ministrul britanic Keir Starmer de a forma o „coaliție a celor dispuși” rămâne singura soluție disponibilă atunci când vine vorba de susținerea oricărui eventual acord de pace în Ucraina. „Nu este bine pentru UE dacă unul dintre cele mai mari state membre se află în criză, mai ales în situația actuală de securitate”, a declarat același oficial din zona euro.

Un „motor franco-german” puternic – cu lideri puternici lucrând împreună la Paris și Berlin – este considerat în mod convențional esențial pentru ca UE să fie puternică și eficientă. Dificultățile lui Macron fac mult mai dificilă realizarea acestui lucru, chiar și cu un nou lider în Germania, Friedrich Merz, care este văzut la Bruxelles ca fiind mult mai dinamic decât predecesorul său.

Un oficial francez din cabinetul unui ministru demisionar a recunoscut problema. „Acest lucru lasă Franța absentă într-un moment în care Rusia face incursiuni în teritoriile europene, [când] China are o supracapacitate industrială incredibilă și [când] Statele Unite ale lui Trump continuă să facă lucruri prostești”, a spus persoana respectivă. „Cred că leadership-ul Franței va lipsi. Este imposibil ca Franța să ofere ceea ce are de oferit în aceste condiții.”

Apoi, mai este întrebarea ce sau cine va urma. Dacă Macron va declanșa noi alegeri, extrema dreaptă franceză va avea de câștigat, deși cota de vot a RN în sondaje a rămas, în general, stabilă, la aproximativ 30% până la 32% de la alegerile legislative din 2024.

Extrema dreaptă din Europa a fost încurajată de luptele lui Macron, chiar înainte de prăbușirea guvernului de luni. Le Pen, nașa Adunării Naționale, a sărbătorit victoria populistului de dreapta Andrej Babiš la alegerile de weekendul trecut din Republica Cehă – și a folosit criza de luni pentru a-și reitera apelurile la organizarea unor noi alegeri.

Geert Wilders, veteranul extremist olandez de extremă dreapta care a câștigat cele mai multe locuri la ultimele alegeri din Olanda, a avut un avertisment pentru „toți vechii lideri”, inclusiv Macron, la începutul acestui an: „Timpul vostru s-a terminat”.