De ce pun românii bani deoparte în 2025 – și ce spune asta despre fiecare generație

Românii par mai preocupați ca oricând de stabilitatea financiară, însă fiecare generație are propriile motive pentru a pune bani deoparte. Dacă tinerii din Generația Z economisesc pentru vacanțe și hobby-uri, cei din generațiile mai mature, X, Y și Baby Boomers, preferă să se concentreze pe familie, siguranță și cheltuieli neprevăzute.

Aceste concluzii reies din studiul „Despre Bani 1:1 – Diferențe și asemănări între generații”, realizat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu Appinio, care radiografiază felul în care românii din toate categoriile de vârstă se raportează la bani, tehnologie și economisire.

Românii, tot mai conștienți de importanța economisirii

Șapte din zece români declară că au economii, majoritatea păstrate în conturi de economii sau depozite bancare. În același timp, 9 din 10 consideră că este esențial să ai o rezervă financiară, iar 85% spun că banii trebuie gestionați cu atenție, având în vedere efortul necesar pentru a-i câștiga.

Diferențele apar însă atunci când vine vorba de motivație:

12:22, 31.10.2025 • SOCIAL

De ce vin imigranţii asiaticii să lucreze în România

13:44, 30.10.2025 • SOCIAL

Cât vor fi plătiți cei care lucrează la alegerile din 7 decembrie. Proiect pilot pentru nevăzători

• Generația Z (tinerii între 18 și 26 de ani) pune bani deoparte mai ales pentru vacanțe, pasiuni sau experiențe.
• Generațiile Y și X (aproximativ 27-55 de ani) prioritizează familia, educația copiilor și confortul casei.
• Baby Boomers (peste 55 de ani) continuă să economisească în primul rând pentru urgențe sau probleme de sănătate.

Indiferent de vârstă, economisirea rămâne o formă de siguranță personală. Doar că, pentru tineri, ea are adesea o dimensiune aspirațională, iar pentru seniori – una de protecție.

Tehnologia schimbă relația cu banii

Un aspect care separă generațiile este modul în care folosesc tehnologia financiară. Opt din zece români consideră că digitalizarea face mai ușoară administrarea banilor, însă doar o parte dintre ei o folosesc efectiv.

Tinerii folosesc aproape exclusiv aplicații mobile, carduri și plăți contactless, în timp ce românii mai în vârstă preferă numerarul și interacțiunea directă cu angajații băncilor.

Aproximativ 40% dintre români utilizează în mod constant aplicațiile bancare mobile, dar procentul scade semnificativ în rândul celor trecuți de 55 de ani. În această categorie, neîncrederea în plățile online și teama de fraude rămân principalele obstacole.

Pe de altă parte, mulți seniori recunosc că tinerii îi ajută să se familiarizeze cu noile instrumente digitale și cu metodele de protecție împotriva atacurilor cibernetice.

Între generații: tensiuni, dar și învățare reciprocă

Șase din zece români spun că există diferențe și chiar tensiuni între generații atunci când vine vorba de bani. Tinerii se simt judecați pentru stilul lor de viață mai flexibil și pentru preferința față de tehnologie, în timp ce seniorii îi percep drept risipitori sau neatenți.

Citeşte şi: Cum să faci bani buni cu statul român: Ministerul Finanțelor te ajută să-ți crești economiile

Totuși, studiul arată că această prăpastie se poate transforma într-un dialog constructiv:

• tinerii caută sfaturi de la părinți și bunici despre economisire și investiții sigure;
• vârstnicii apreciază ajutorul celor tineri în gestionarea aplicațiilor bancare și în evitarea fraudelor online.

Această colaborare între generații devine o punte între experiența practică a unora și adaptabilitatea digitală a celorlalți.

Valori comune: prudență și echilibru

Deși se raportează diferit la bani, românii împărtășesc aceleași principii de bază:

• plata la timp a cheltuielilor esențiale,
• evitarea datoriilor inutile,
• prudență în cheltuieli,
• planificarea atentă a bugetului lunar.

Aceste valori traversează generațiile și arată că, dincolo de aplicații, carduri sau economii „pentru zile negre”, românii au o viziune comună asupra responsabilității financiare.

Studiul a fost realizat în octombrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 800 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), în colaborare cu platforma Appinio.