De ce TikTok e „mai agresiv” decât alte rețele. Un specialist în neuroștiințe ne explică

Smartphone-ul nu mai este de mult doar un instrument de comunicare, iar rețelele sociale nu mai pot fi privite exclusiv ca simple platforme de divertisment. În cazul copiilor și adolescenților, miza utilizării excesive a tehnologiei a depășit sfera dezbaterilor morale sau educaționale și a intrat ferm în zona neuroștiinței. Specialiștii avertizează că efectele asupra creierului aflat în dezvoltare sunt profunde și, adesea, insuficient înțelese.

Acest subiect a fost analizat recent de conferențiarul universitar doctor Dragoș Cîrneci, specialist în neuroștiințe, invitat în emisiunea Viitor pentru România, difuzată de Prima News. În intervenția sa, acesta a explicat de ce discuția despre telefoane inteligente și social media trebuie purtată cu instrumente științifice, nu doar cu opinii.

Smartphone-ul, un declanșator al mecanismelor de dependență

Potrivit lui Dragoș Cîrneci, problema nu este existența smartphone-urilor în sine, ci modul în care acestea sunt proiectate și folosite, mai ales de către minori. Telefoanele inteligente, prin aplicațiile de social media, nu sunt obiecte pasive, ci sisteme concepute să capteze și să mențină atenția.

„Telefonul mobil, mai ales prin aplicaţiile de social media, nu este doar un obiect pasiv. Este un dispozitiv care se joacă constant cu sistemul dopaminergic al creierului şi creează un tip de comportament adictiv comparabil, la nivel de mecanism, cu alte forme de dependenţă”, a explicat specialistul.

12:22, 03.02.2026 • SOCIAL

Românii nu mai scapă de tăieri nici în diaspora. O ţară vrea să reducă alocaţiile pentru copii

09:27, 01.02.2026 • ACTUALITATE

Raed Arafat trage un semnal de alarmă: rețelele sociale afectează grav sănătatea mintală a copiilor

Acest mecanism este deosebit de problematic în cazul copiilor și adolescenților, al căror creier se află încă în plin proces de maturizare, în special în zonele responsabile de autocontrol, planificare și reglarea emoțiilor.

Studii numeroase, dar fără verdict clar

În ultimii ani, cercetările privind efectele timpului petrecut pe telefon au proliferat. Anxietatea, depresia, scăderea capacității de concentrare sau rezultatele școlare slabe sunt adesea asociate cu utilizarea intensă a smartphone-urilor. Totuși, Dragoș Cîrneci avertizează că majoritatea acestor studii sunt corelaționale, nu cauzale.

„Vedem asocieri clare între statul mult pe telefon şi diverse probleme psihice sau comportamentale, dar nu putem spune cu certitudine ce anume cauzează ce. Nu ştim dacă telefonul produce aceste probleme sau dacă persoanele vulnerabile tind să stea mai mult pe telefon”, a precizat el.

Unul dintre puținele studii longitudinale relevante, desfășurat pe o perioadă de patru ani, a evidențiat doar modificări minore la nivelul creierului copiilor analizați, fără concluzii dramatice. Cu toate acestea, specialistul subliniază că lipsa unor dovezi definitive nu echivalează cu absența riscurilor.

De ce aplicațiile de tip TikTok ridică semne de alarmă

Un punct distinct al discuției l-a reprezentat impactul aplicațiilor bazate pe conținut foarte scurt și extrem de dinamic, precum TikTok. Aceste platforme sunt considerate mai agresive asupra creierului decât alte forme de social media.

„Nu e vorba doar de conţinut, ci de felul în care este prezentat. Clipurile de câteva zeci de secunde, cu montaj rapid şi stimuli permanenţi, antrenează atenţia involuntară, nu pe cea voluntară. Asta scade capacitatea de concentrare pe termen lung şi afectează motivaţia”, a explicat Cîrneci.

Acest tip de consum digital modifică percepția timpului și reduce toleranța la efort mental susținut, afectând nu doar copiii, ci și adulții.

Vulnerabilitățile existente sunt amplificate

Potrivit specialistului, tehnologia nu afectează toți copiii în mod egal. Cei care prezintă deja vulnerabilități emoționale sau comportamentale sunt cei mai expuși efectelor negative ale social media.

„Dacă un copil este anxios, depresiv sau are ADHD, social media nu creează neapărat problema, dar o accentuează. Exact cum s-a întâmplat în pandemie: ecranele au amplificat dificultăţile deja existente”, a spus Dragoș Cîrneci.

Diferențele de impact sunt vizibile și în funcție de gen. La fete, efectele sunt mai frecvent legate de imaginea corporală, anxietate și depresie, în timp ce băieții pot manifesta mai des comportamente impulsive sau episoade de bullying.

Interdicție totală sau soluții graduale

În contextul în care unele state au decis interzicerea smartphone-urilor în școli, Cîrneci privește cu rezervă măsurile radicale. Acesta consideră că interdicția, fără educație și implicare parentală, poate avea efecte limitate sau chiar contrare.

„Orice lucru interzis devine automat atractiv, mai ales pentru adolescenţi. Dacă nu există educaţie şi control parental, copilul va recupera timpul pierdut imediat ce iese din şcoală”, a explicat el.

Specialistul susține o abordare de mijloc: utilizarea telefoanelor non-smart pentru copii, limitarea timpului de ecran, controlul conținutului accesat și o implicare constantă a părinților în viața copilului.

Citeşte şi: Nou trend periculos pe TikTok. Medici asaltaţi de bărbaţi care vor testosteron

Rolul esențial al părinților

Dincolo de aplicații, filtre sau reguli, Dragoș Cîrneci subliniază că cel mai important factor de protecție rămâne relația dintre părinte și copil.

„Cel mai important factor de protecţie nu este tehnologia în sine, ci faptul că părintele ştie unde este copilul, cu cine este şi ce face. Asta contează mai mult decât orice aplicaţie sau interdicţie”, a afirmat specialistul.

În acest context, tehnologia este descrisă ca inevitabilă, dar deloc neutră, iar modul în care este integrată în viața copiilor poate face diferența dintre un instrument util și un factor de risc major pentru dezvoltarea lor.