De ce Wi-Fi-ul din trenurile europene nu funcționează

În ciuda promisiunilor companiilor feroviare și a avansului tehnologic, conectivitatea Wi-Fi din trenurile europene continuă să fie o provocare majoră. Problemele țin de viteză, acoperire, infrastructură și chiar de fizica undelor radio, iar soluțiile nu sunt simple.

Călătorii care își deschid laptopurile în drum spre destinații europene descoperă rapid că Wi-Fi-ul din trenuri nu poate rivaliza cu cel de acasă. E-mailurile se trimit greu, paginile se încarcă cu întârziere, iar streamingul devine imposibil. Potrivit lui Luke Kehoe, analist la compania de analiză a conectivității Ookla, „performanța și calitatea Wi-Fi-ului la bordul trenurilor europene sunt foarte slabe,” arată Politico.

De ce viteza trenului sabotează semnalul

La 200 km/h, un tren schimbă turnurile de semnal mobil la fiecare 45–60 de secunde, ceea ce generează efectul Doppler – o schimbare de frecvență ce perturbă stabilitatea conexiunii. În plus, multe vagoane sunt construite cu geamuri metalizate, care blochează undele radio, transformând cabina într-o veritabilă „cușcă Faraday”.

În Franța, SNCF își avertizează pasagerii că lipsa acoperirii și viteza trenului pot reduce calitatea conexiunii și recomandă evitarea vizionării videoclipurilor. Belgia a renunțat complet la instalarea Wi-Fi-ului la bord, preferând să înlocuiască geamurile cu unele care permit pătrunderea semnalului și să lase îmbunătățirea acoperirii în sarcina operatorilor telecom.

09:29, 31.07.2025 • ACTUALITATE

Incident feroviar: Vagoane desprinse în mers, călători blocați ore întregi în câmp

07:32, 28.07.2025 • Internațional

Tren deraiat în Germania, în timpul unei furtuni violente: mai mulți morți și zeci de răniți

Obstacole naturale și tehnice

Frecvențele folosite pentru 5G în Europa străpung greu vegetația, ceea ce afectează semnalul în zone împădurite. În schimb, frecvențele 4G, deși mai stabile pe distanțe lungi și prin obstacole, oferă o capacitate mai mică de date. Tunelurile, omniprezente pe rețeaua feroviară europeană, complică și mai mult conectivitatea.

Conform Ookla, Elveția se detașează net, având viteze Wi-Fi de 30 de ori mai mari decât Austria sau Olanda și depășind singură pragul de 25 Mbps considerat minim pentru o conexiune stabilă. La polul opus, Polonia încă folosește standardul Wi-Fi 4 din 2009, cu performanțe mult inferioare generațiilor mai noi.

Sateliții – soluție parțială

Unele companii caută sprijin în rețelele de satelit, precum Starlink sau Eutelsat, pentru a acoperi zonele fără semnal. Căile Ferate Cehe testează Starlink, iar SNCF analizează opțiuni similare. Totuși, conexiunea prin satelit, deși eficientă în aviație, nu poate fi o soluție unică pentru trenuri, ci doar un supliment.

Kehoe subliniază că echipamentele la bord sunt la fel de importante ca infrastructura externă. Dacă routerele și standardele folosite sunt învechite, nici cea mai bună acoperire nu poate oferi o experiență de calitate. În plus, folosirea hotspoturilor personale în masă generează interferențe majore, reducând și mai mult performanța.

Modernizarea flotei, optimizarea geamurilor pentru semnal mobil și extinderea acoperirii operatorilor sunt pași esențiali, însă provocările fizice și tehnice rămân. Până când aceste probleme vor fi rezolvate, pasagerii europeni trebuie să se aștepte la un internet feroviar departe de standardele din locuințe – și să își planifice călătoriile cu un strop de răbdare în plus.