De Sânziene, a izbucnit scandalul florilor furate: zânele dau în judecată statul român

S-au săturat. Sânzienele, acele ființe diafane care dansau altădată prin poieni, în picioarele goale și cu flori în păr, au convocat astăzi o conferință de presă la marginea unui lan de grâu betonat parțial de o investiție strategică. Motivul? Statul român. Mai exact, Ministerul Mediului, Ministerul Tradițiilor și Agenția Națională pentru Reglementarea Florilor de Câmp (ANRFC).

„Am venit să cerem socoteală. Ne-au luat florile, ne-au secerat simbolurile și ne-au transformat în meme pe TikTok”, a spus Sânziana Miradorian, purtătoarea de cuvânt a Ordinului Zânelor Neînregistrate.

Dosarul „Florile Galbene” – anchetă de amploare în județul Teleorman

Într-un raport exploziv, întocmit de Inspectoratul Zânelor Pe Probleme de Simbolistică (IZPPS), se arată că, în ultimele 48 de ore, peste 47.000 de cununi de sânziene au fost culese ilegal de către cetățeni grăbiți să le vândă în piețele agro-folclorice din orașe. Cel mai afectat județ este, evident, Teleorman, unde primarul local din comuna Drăgaicești de Jos a fost surprins cu o remorcă plină de flori înfășurate în saci de plastic și etichetate drept „produse bio, cu acordul zânelor”.

Reacția zânelor? Usturătoare. Au depus o plângere penală pentru furt cultural cu premeditare, dar dosarul a fost închis la scurt timp cu mențiunea: „părțile implicate nu pot fi identificate în sistemul eRomania”.

Ministerul Tradițiilor: „Zânele trebuie înregistrate fiscal”

Întrebat despre scandal, noul ministru al Tradițiilor Adevărate, domnul Laurian Mărunțelu, a declarat că „zânele fac parte din patrimoniul imaterial, dar asta nu le scutește de răspunderea legală”. În urma unei Hotărâri de Guvern publicate pe șestache într-un PDF cu font bej pe fundal bej, toate Sânzienele din România sunt obligate, începând de azi, să:

• poarte vestă reflectorizantă când dansează în lanul de grâu;
• completeze formularul 327-bis „Cerere de autorizare pentru emanații magice”;
• plătească o taxă de polenizare retroactivă din 2007 încoace.

Sânzienele au refuzat. „Ne-am săturat de birocrație. Voi nu vedeți că până și spiritul lanului de lavandă e plecat la muncă în Spania?”

Ministerul Mediului: „Ne pare rău, dar pădurea în care se dansa ritualic e acum proiect de golf”

Mai grav este că, din cele 33 de poieni tradiționale folosite pentru ritualuri de Sânziene, 27 au fost concesionate în ultimii ani unor entități cu nume dubioase: GreenGrass Development, Lanurix Betoniș SRL, Drumuri Sfinte pentru Autostrăzi SA.

„În loc de stele și fluturi, acum ne dansează noaptea excavatoare cu lumini portocalii”, a declarat zâna Viorica din Munții Orăștiei, vizibil afectată.

Un consilier de la Mediu a încercat să explice că „nu avem nimic împotriva zânelor, doar că nu există cod CAEN pentru magie vegetală spontană”.

Zânele, în instanță: „Ne vom apăra dreptul la vrajă!”

Într-o mișcare oarecum previzibilă, Ordinul Zânelor a angajat o casă de avocatură și a dat în judecată statul român pentru: lipsă de respect față de calendarul popular, distrugere de habitat mitic și uzurpare de tradiție. Procesul va avea loc la Tribunalul Mitologic din Subcetate, unde zânele cer:

• retrocedarea simbolică a poienilor de dans;
• scutire de accize pe flori spontane;
• interzicerea folosirii termenului „sânziană” în influencer marketing.

Și totuși, ce mai înseamnă Sânzienele azi?

Într-o lume în care totul e taxat, etichetat, comasat și contabilizat, Sânzienele par o glumă. O relicvă simpatică, bună de dat share o dată pe an. Dar poate tocmai de aceea merită apărate.

Fiindcă, dincolo de ritualuri și cununi, Sânzienele erau ideea că lumea are încă locuri fără contracte, fără ROI, fără cereri de avizare și fără KPI.

Și poate că, în fiecare zână fugărită dintr-un lan de grâu pentru că nu avea autorizație de desfășurare a dansului magic, e un pic din România care ar fi putut fi. Și n-a fost.