Decizia CCR pe pensiile magistraților, blocată după ce judecătorul Gheorghe Stan a intrat în concediu

Decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților rămâne blocată, după ce unul dintre judecătorii CCR a intrat în concediu chiar înaintea unei ședințe decisive. Potrivit unor surse din cadrul Curții, judecătorul Gheorghe Stan, cunoscut ca opozant al reformei, a solicitat concediu înaintea ședinței amânate deja de patru ori, în care urma să fie stabilită constituționalitatea legii.

În acest context, România riscă pierderea a 231 de milioane de euro din PNRR, avertisment confirmat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene într-o intervenție televizată, potrivit antena3.ro.

Ședință amânată din nou la Curtea Constituțională

Sursele citate susțin că judecătorul Gheorghe Stan și-a luat concediu chiar înaintea ședinței CCR în care urma să fie discutată reforma pensiilor magistraților. Acesta este unul dintre judecătorii care s-au opus constant modificărilor și care, la finalul anului trecut, a părăsit sala pentru a împiedica pronunțarea unei decizii.

În lipsa unuia dintre judecătorii care au participat la dezbateri, Curtea Constituțională nu poate lua o hotărâre. Drept urmare, în ședința programată pentru mâine urmează să fie pronunțată o nouă amânare.

06:59 • ACTUALITATE

Zi decisivă pentru judecătorii CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc

15:40, 07.02.2026 • Puterea Tv

Ludovic Orban: Cum au apărut pensiile speciale pentru magistrați

Majoritate fragilă în favoarea legii

Potrivit informațiilor citate, în prezent s-ar contura o majoritate de 5 la 4 în favoarea legii privind reforma pensiilor magistraților, lege pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea. Printre cei cinci judecători favorabili reformei se numără și Dacian Dragoș, numit recent judecător la Curtea Constituțională.

De cealaltă parte, patru judecători se opun reformei, printre aceștia aflându-se și Gheorghe Stan. Absența oricăruia dintre judecătorii care susțin legea ar putea conduce la un blocaj total al CCR în acest dosar.

Contestație la Curtea de Apel București

Între timp, Curtea de Apel București judecă marți contestația depusă de avocata Silvia Uscov, care solicită suspendarea și anularea decretului de numire a lui Dacian Dragoș ca judecător la Curtea Constituțională. Numirea a fost făcută de președintele Nicușor Dan.

Citeşte şi: Reforma pensiilor speciale. Nicușor Dan, prins între Guvern și magistrați: „Când încerci să desparți doi oameni care se bat, ți-o iei de la amândoi”

Suspendarea lui Dacian Dragoș ar conduce, potrivit surselor, la o situație de blocaj la CCR, în condițiile în care majoritatea favorabilă reformei este extrem de fragilă.

PNRR: 231 de milioane de euro în pericol

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat că România se află în pericolul de a pierde 231 de milioane de euro, bani nerambursabili din componenta de grant a PNRR, din cauza neîndeplinirii jalonului privind reforma pensiilor magistraților.

„Comisia Europeană ne-a spus că nu consideră îndeplinit jalonul, ne-a reafirmat formal acest lucru. Ne-a spus că termenul de 28 noiembrie era un termen final”, a declarat Pîslaru.

Amânările CCR și jalonul 215

Potrivit ministrului, amânările repetate ale Curții Constituționale au dus la neîndeplinirea jalonului 215 din PNRR. Acesta a explicat că, deși România nu a pierdut până acum niciun euro din PNRR, situația actuală este fără precedent.

„Acești bani sunt condiționați de adoptarea reformei pensiilor speciale. Procesul a fost contestat la CCR, de teama unui grup de judecători și procurori să nu-și piardă privilegiile”, a mai afirmat Pîslaru.

Ministrul a precizat că, în urma unei discuții formale recente, Comisia Europeană a reiterat faptul că jalonul nu este considerat îndeplinit și că banii nu pot fi recuperați de România. Termenul-limită a fost depășit, iar clarificările ulterioare nu au mai fost acceptate, pe fondul amânărilor succesive ale deciziei CCR.

„Oficial, nu este nimic pierdut până nu ai scrisoare oficială că e pierdut”, a subliniat Pîslaru, adăugând că demersurile guvernamentale vor continua și că va exista o corespondență formală cu Curtea Constituțională privind situația creată.