Decizia CEDO în cazul Danileț: Ce impact are pentru libertatea de exprimare a magistraților europeni

Hotărârea pronunțată luni de Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul  Danileț contra României marchează o schimbare majoră de paradigmă în jurisprudența europeană privind libertatea de exprimare a magistraților. Evaluarea aparține Iuliei Motoc, judecătoare la Curtea Penală Internațională și profesor de drept internațional, fost judecător al CEDO, care subliniază impactul profund al acestei decizii nu doar la nivel național, ci și în plan european.

Adaptare a jurisprudenței la realitățile secolului XXI

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, Iulia Motoc califică hotărârea drept una „fundamentală”, arătând că instanța de la Strasbourg a formulat principii contemporane esențiale într-una dintre cele mai sensibile zone ale dreptului: raportul dintre datoria de rezervă a magistraților și dreptul lor la liberă exprimare. Cauza Danileț, soluționată de Marea Cameră, este considerată una dintre cele mai relevante din ultimii ani în această materie.

Potrivit fostului judecător CEDO, esența raționamentului Curții este sintetizată în opinia concurentă formulată de judecătorii Gnatovskyy și Rădulețu, care pun sub semnul întrebării o concepție tradițională adânc înrădăcinată în cultura juridică europeană. Ideea potrivit căreia judecătorii ar trebui să se exprime exclusiv prin hotărârile lor este considerată, în contextul societății actuale, lipsită de relevanță universală. Această abordare reflectă o adaptare a jurisprudenței la realitățile secolului XXI, în care magistrații nu mai sunt actori izolați de dezbaterea publică, ci participanți activi într-o societate democratică, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale.

Ce principii noi stabilește hotărârea și de ce contează la nivel european

În analiza sa, Iulia Motoc explică faptul că decizia CEDO „redefinește echilibrul fin” dintre obligația de rezervă și dreptul fundamental la liberă exprimare. Curtea reafirmă, în primul rând, egalitatea în drepturi, subliniind că judecătorii beneficiază de libertatea de exprimare în aceeași măsură ca orice alt cetățean. Această libertate nu este anulată de statutul profesional, ci doar nuanțată de anumite obligații specifice funcției.

12:37, 15.12.2025 • Justitie

Cristi Danileț câștigă definitiv la CEDO: sancțiunea CSM pentru postări pe Facebook a încălcat dreptul la liberă exprimare

15:42, 08.12.2025 • Justitie

CEDO decide soarta judecătorului Danileț sancționat pentru postări pe Facebook

Un alt principiu important evidențiat de hotărâre este recunoașterea implicării civice a magistraților. Curtea admite nu doar dreptul, ci și rolul activ al judecătorilor în dezbaterile de interes public, mai ales atunci când sunt puse în discuție valori fundamentale precum democrația, statul de drept sau independența justiției. În astfel de situații, exprimarea publică a magistraților poate deveni legitimă și necesară.

Decizia introduce conceptul de reținere judiciară

În același timp, decizia introduce clar conceptul de reținere judiciară ca element de echilibru. Libertatea de exprimare a magistraților este „temperată de necesitatea imperativă a reținerii”, menită să protejeze încrederea publicului în imparțialitatea și demnitatea funcției judiciare. Această reținere nu este însă absolută și nu poate fi invocată automat pentru a justifica sancționarea disciplinară.

Hotărârea formulează și un set riguros de criterii de balanță, care trebuie avute în vedere de autoritățile naționale atunci când evaluează eventuale restrângeri ale libertății de exprimare. Printre acestea se numără contextul general în care au fost făcute declarațiile, existența unei baze factuale solide, natura discursului, precum și efectul de descurajare pe care sancțiunile îl pot avea asupra întregului corp judiciar, cunoscut sub denumirea de „chilling effect”.

Aplicând aceste criterii, Marea Cameră a CEDO a concluzionat că statul român a încălcat articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, referitor la libertatea de exprimare, în cazul fostului judecător Cristi Danileț. Acesta fusese sancționat disciplinar de Consiliul Superior al Magistraturii pentru două opinii personale exprimate pe Facebook.

Decizia este definitivă și a fost salutată de avocata lui Danileț, Nicoleta Popescu, ca un moment-cheie în clarificarea statutului magistraților în raport cu libertatea de exprimare. Hotărârea stabilește un precedent important, care va influența modul în care instanțele și consiliile judiciare din Europa vor evalua, pe viitor, exprimările publice ale judecătorilor, inclusiv în mediul online.