Decizie istorică: agresorii sexuali ai minorilor nu mai pot beneficia de pedepse reduse prin interpretări juridice

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat o hotărâre istorică privind aplicarea legii penale mai favorabile în cazurile de infracțiuni sexuale comise asupra minorilor. Publicată în Monitorul Oficial nr. 1040 din 11 noiembrie 2025, decizia stabilește un principiu esențial: judecătorii nu mai pot combina prevederi din legi diferite pentru a obține pedepse mai blânde pentru inculpați.

Cum a ajuns ÎCCJ la această decizie

Hotărârea, pronunțată în data de 20 octombrie 2025, devine obligatorie pentru toate instanțele din țară și pune capăt unei practici controversate care, în ultimii ani, a permis reducerea pedepselor în dosare de viol și abuz asupra minorilor.

Totul a pornit după intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2024, a modificărilor aduse Codului penal.

Prin acea lege, articolul 220 – act sexual cu un minor – a fost abrogat și înlocuit cu noua incriminare viol săvârșit asupra unui minor (art. 218¹), care prevede pedepse semnificativ mai mari.

18:12, 10.11.2025 • Justitie

Revolta președinților de Curți de Apel, după valul de reacții privind deciziile ÎCCJ în dosarele Vlădescu și Costea

16:26, 07.11.2025 • POLITICĂ

Motivarea CCR în cazul pensiilor speciale: legea aduce o viziune mai restrictivă, dar justificată social

Noua formă a introdus și circumstanțe agravante, precum cazurile în care victima rămâne însărcinată, dar și cauze de nepedepsire în situații limită, de exemplu atunci când diferența de vârstă dintre agresor și victimă nu depășește cinci ani și fapta a fost consimțită.

Această dublă modificare a generat confuzie: unele instanțe au început să combine elemente din legea veche și din cea nouă, alegând, de exemplu, definiția mai blândă din vechiul cod și o pedeapsă redusă din noul cod.

Această „combinare selectivă” crea o a treia lege — o practică neconstituțională, care afecta grav coerența juridică și, mai ales, protecția victimelor.

Înalta Curte interzice aplicarea „pe bucăți” a legii penale

Prin decizia sa, Înalta Curte a clarificat că legea penală mai favorabilă trebuie evaluată global, nu fragmentat.

În motivarea publicată, instanța supremă a explicat că:

„Determinarea legii penale mai favorabile se face prin compararea globală a celor două legi succesive, luate în integralitatea lor, cu toate formele agravate și cauzele de nepedepsire, raportat la fapta concretă dedusă judecății.”

Cu alte cuvinte, instanțele pot alege doar între legea veche și legea nouă, privite ca ansamblu complet. Nu pot extrage părți convenabile din ambele.

Această interpretare, obligatorie de acum pentru toate instanțele din România, confirmă și jurisprudența Curții Constituționale, care a avertizat în repetate rânduri asupra riscului de a „crea artificial o a treia lege”.

Efecte imediate asupra dosarelor de viol și abuz sexual

Decizia ÎCCJ are efect direct în toate procesele aflate pe rol, în care se discută aplicarea legii penale mai favorabile.

În mod concret, judecătorii nu vor mai putea reduce pedepsele în dosarele în care victimele sunt minori, invocând prevederi disparate din legi diferite.

De asemenea, în cauzele unde victima a rămas însărcinată sau există alte circumstanțe agravate, instanțele sunt obligate să aplice forma integrală a legii în vigoare la data judecății.

Prin această interpretare, Înalta Curte transmite un mesaj ferm: faptele grave comise asupra minorilor trebuie sancționate sever, fără interpretări care ar diminua răspunderea penală.

Protecția minorilor, principiu prioritar în justiția penală

Specialiștii în drept penal consideră această hotărâre o „resetare” a modului în care justiția română abordează infracțiunile sexuale.

Profesorul de drept penal Ioan Rusu explică:

„Decizia ÎCCJ elimină un vid de interpretare care a permis aplicări neunitare și, uneori, injuste. Prin acest pas, se consolidează ideea că protecția copilului este prioritară, iar sancțiunea trebuie să reflecte gravitatea reală a faptei.”

În același sens, organizațiile pentru drepturile copiilor au salutat decizia, considerând-o o garanție împotriva relativizării abuzurilor sexuale.