Deciziile din PNRR, contestate de Bogdan Ivan. România, dependentă de importuri

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, susține că România și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cele mai dure ținte de decarbonizare din Uniunea Europeană, fără a ține cont de realitățile economice și energetice ale țării. Oficialul afirmă că deciziile luate în perioada 2020–2021 au fost politice și au generat blocaje majore în sistemul energetic.

Ținte stabilite politic, fără evaluarea impactului economic

Bogdan Ivan a declarat că România a acceptat, în cadrul negocierilor pentru PNRR, o strategie de eliminare accelerată a producției de energie pe bază de cărbune, pe care o consideră excesiv de agresivă. Potrivit ministrului, aceste decizii au fost luate în anii 2020–2021, iar responsabilitatea aparține celor care au coordonat atunci procesul de negociere.

Ministrul a explicat că, din informațiile primite de la funcționarii din sistem, asumarea acestor ținte a fost decisă la nivel politic, fiind invocate pozițiile Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ale ministrului de resort din acea perioadă. În opinia sa, efectele acestor hotărâri au fost negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

„România şi-a sumat în 2020-2021, când era negocierea PNRR-ului, cea mai agresivă ţintă de decarbonizare din toată Uniunea Europeană. Ar trebui întrebaţi oamenii care au decis lucrul ăsta”, a declarat Bogdan Ivan.

14:04, 03.02.2026 • ECONOMIE

România după PNRR: Urmează un „șoc investițional” inevitabil după 2026?

17:28, 02.02.2026 • POLITICĂ

Bogdan Ivan detaliază schema PSD: bani lunar pentru plata facturilor la energie și gaze

Închiderea centralelor pe cărbune, un blocaj major pentru sistemul energetic

Ministrul Energiei a arătat că România a ajuns într-o situație critică la finalul anului trecut, când, conform angajamentelor asumate, ar fi trebuit să închidă centralele pe cărbune până la 31 decembrie. În același timp, statul român încasase deja 1,8 miliarde de euro pentru realizarea unor capacități de producție alternative.

Fondurile ar fi trebuit să fie folosite pentru dezvoltarea unor proiecte de tip „gas to power”, parcuri fotovoltaice cu stocare și alte investiții menite să înlocuiască producția pe cărbune. Potrivit ministrului, deși banii au ajuns în conturile Ministerului Finanțelor, proiectele energetice nu au fost puse în practică.

„Am ajuns la o situaţie aproape imposibilă, anul trecut, la Ministerul Energiei, când trebuiau închise centralele pe cărbune până în 31 decembrie, pentru că România a încasat 1,8 miliarde de euro bani pentru a face centralele noi (…) Am luat banii, au intrat în conturile Ministerului de Finanţe, au fost folosiţi la tot felul de lucruri, iar proiectele energetice au rămas pe hârtie”, a declarat ministrul la DCNews.

Proiectele de înlocuire, întârziate cu ani de zile

Bogdan Ivan a precizat că, la finalul anului trecut, Ministerul Energiei a reușit să demareze construcția unui parc fotovoltaic și a unui parc de stocare. În același timp, există o ofertă pentru una dintre cele două termocentrale vizate, însă termenul de finalizare este estimat la aproximativ patru ani.

În acest context, finalizarea noilor capacități de producție este proiectată pentru perioada 2029–2030, fapt care a generat reacții din partea Comisiei Europene. Potrivit ministrului, Bruxelles-ul a transmis că România poate păstra centralele pe cărbune, dar trebuie să returneze suma de 1,8 miliarde de euro, întrucât banii nu au fost utilizați pentru înlocuirea capacităților respective.

„Acum avem o ofertă la una dintre cele două termocentrale, dar durează patru ani să le punem în funcţiune (…) Şi am ajuns în situaţia în care Comisia să ne spună: da, păstraţi centralele pe cărbune, dar plătiţi penalitatea de 1,8 miliarde de euro înapoi”, a afirmat Ivan.

România, mai restrictivă decât alte state europene

Ministrul Energiei a subliniat că termenul de eliminare a cărbunelui până în 2025 a fost o decizie politică asumată exclusiv de România, fără a fi impusă la nivel european. În comparație, alte state membre au stabilit calendare mult mai relaxate.

Bogdan Ivan a arătat că Polonia și-a propus eliminarea cărbunelui până în 2049, iar Germania până în 2039, în timp ce România a ales o variantă mult mai rapidă, cu efecte directe asupra capacității interne de producție.

7.000 MW scoși din sistem fără a fi înlocuiți

Potrivit ministrului, în ultimii 15 ani, până în 2023, România a scos din funcțiune aproximativ 7.000 de megawați de capacitate de producție în bandă, adică aproape jumătate din capacitatea totală a țării. Aceste capacități nu au fost înlocuite cu unele noi, ceea ce a dus la creșterea dependenței de importuri de energie.

„Să scoţi 7.000 de megawatt capacitate de producţie în bandă a României (…) şi să nu pui nimic în loc, şi să faci România dependentă de importuri foarte scumpe, este fix acest lucru”, a spus Bogdan Ivan.

Bogdan Ivan a declarat că unul dintre obiectivele sale principale este transformarea României din importator net de energie în exportator net. El a precizat că acest lucru nu poate fi realizat peste noapte, dar că există un plan concret de creștere a capacității de producție.

„Eu am două ţinte foarte clare în mandatul ăsta. România să fie independentă energetic (…) până la finalul acestui an, o să intrăm în piaţă cu minim 2.000 de MW noi capacitatea de producţie energetică şi 2.000 de MW stocare”, a mai declarat ministrul Energiei.