Deficitul bugetar urcă la 4,04% din PIB după șapte luni: cheltuielile cresc mai repede decât veniturile

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 4,04% din PIB după primele șapte luni din 2025, echivalentul a 76,44 miliarde de lei. Potrivit datelor publicate joi de Ministerul Finanțelor, nivelul a urcat de la 3,68% cât era la finalul lunii iunie. În aceeași perioadă din 2024, deficitul bugetar era de 71,04 miliarde de lei, reprezentând același procent din PIB, ceea ce arată o creștere nominală semnificativă într-un singur an.

Veniturile bugetare, în creștere cu aproape 12%

Veniturile totale ale statului au însumat 370,77 miliarde lei în ianuarie–iulie 2025, înregistrând o creștere de 11,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Raportate la PIB, acestea au urcat cu 0,74 puncte procentuale, semn că încasările statului au evoluat mai bine decât anul precedent, arată datele publicate de Ministerul de Finanțe.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au urcat la 35,31 miliarde de lei, cu 21,3% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Avansul a fost susținut în special de impozitul pe dividende, care a crescut spectaculos cu 84%, datorită distribuirilor din 2024, taxate cu o cotă de 8%. Totodată, impozitul pe salarii a adus o creștere de 21,4%, peste dinamica fondului total de salarii din economie, influențată de eliminarea facilităților fiscale pentru sectoare precum construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări sociale au ajuns la 121,07 miliarde de lei, în creștere cu 10,8% față de anul trecut, însă sub ritmul fondului de salarii. În paralel, impozitul pe profit a generat venituri de 26,17 miliarde de lei, în urcare cu 11,1%, semnalând o performanță bună a mediului de afaceri.

11:55, 29.06.2025 • ECONOMIE

Deficitul bugetar al României după 5 luni: De ce măsurile Guvernului nu se văd în cifre

09:43, 27.06.2025 • POLITICĂ

Cum justifică Guvernul tăierea sporurilor și a altor beneficii pentru bugetari

TVA, accize și venituri nefiscale

Taxa pe valoarea adăugată a adus la buget 69,99 miliarde de lei, cu 5,7% mai mult comparativ cu primele șapte luni din 2024. Evoluția a fost influențată de majorarea rambursărilor de TVA și de un efect de bază ridicat. Veniturile din accize au urcat la 26,67 miliarde de lei, pe fondul creșterii încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și pentru tutun (+9,8%). La acestea se adaugă veniturile nefiscale, care au totalizat 34,71 miliarde de lei, cu aproape 9% mai mari, incluzând recuperări de ajutoare de stat, precum cei 1,6 miliarde de lei proveniți de la Carpatica Feroviar.

O contribuție semnificativă a venit din partea sumelor rambursate de Uniunea Europeană și a donațiilor, care au totalizat 28,62 miliarde de lei, cu 33,6% peste nivelul din 2024. Această dinamică arată o creștere a gradului de utilizare a fondurilor externe nerambursabile.

Totuși, dinamica pozitivă nu a fost suficientă pentru a acoperi ritmul mai alert al cheltuielilor.

Cheltuielile statului depășesc ritmul veniturilor

Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a consemnat plăți totale de 447,21 miliarde lei, ceea ce reprezintă un avans de 11,1% față de aceeași perioadă din 2024.

În termeni de PIB, cheltuielile au crescut cu 0,7 puncte procentuale față de anul trecut. Astfel, decalajul dintre venituri și cheltuieli a continuat să împingă deficitul bugetar pe o pantă ascendentă.

Pe partea de cheltuieli, presiunea a fost resimțită mai ales în zona plăților sociale și salariale. Cheltuielile de personal au însumat 99,72 miliarde de lei, cu 7,9% mai mult decât anul trecut, reprezentând 5,3% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au ajuns la 147,54 miliarde de lei, cu 14,7% mai mult, influențate de recalcularea pensiilor și de schemele de compensare pentru facturile la energie, care au costat 2,4 miliarde de lei în perioada analizată.

Costurile cu dobânzile aferente datoriei publice au urcat la 31,71 miliarde de lei, cu aproape 10 miliarde de lei mai mult față de anul trecut. Subvențiile s-au ridicat la 7,66 miliarde de lei, în special pentru transportul de călători, agricultură și compensarea energiei pentru consumatorii noncasnici. Alte cheltuieli – burse, sprijin pentru culte, despăgubiri civile – au totalizat 11,08 miliarde de lei.

Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au beneficiat de cheltuieli în valoare de 34,76 miliarde de lei, în creștere cu peste 23% față de 2024. Investițiile publice s-au ridicat la 61,68 miliarde de lei, cu 8,23% mai mari decât anul precedent, reflectând un ritm susținut al proiectelor de infrastructură și dezvoltare.

Deficitul este în continuare la un nivel ridicat

„Deși deficitul a scăzut ușor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratigului investițional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țării și pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil și sigur. De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare și să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiții strategice și o însănătoșirea economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, în 2024, țara noastră a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din întreaga Uniune Europeană, ajungând la 9,3% din PIB. Acest procent plasează România deasupra tuturor celorlalte state membre, devansând chiar și țări precum Polonia (cu 6,6%) și Franța (cu 5,8%).

În comparație, media zonei euro a fost de doar 3,1%, în timp ce media la nivelul întregii Uniuni Europene s-a situat la 3,2%.