Deficitul de forță de muncă în creștere dramatică în România!

Deficitul forței de muncă în România ar putea ajunge la 224.000 de persoane în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, comparativ cu un nivel estimat de 145.000 de persoane în 2022.

„Deficitul de forță de muncă în România este mare și afectează în mod semnificativ capacitatea economiei naționale de a crește pe viitor”, a menționat Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România.

Impactul, anul trecut, asupra economiei generat de deficitul forței de muncă a fost de 4,4 miliarde de euro.

Deficitul de forță de muncă aduce pierderi de miliarde de euro la buget

.„Analiza privind piața muncii din România” arată că impactul economic al deficitului de forță de muncă, pentru anul 2022, definit precum pierderea de productivitate, este estimat la 4,4 miliarde de euro sau echivalentul a 10% din creșterea PIB-ului nominal din anul 2022. Această sumă se va dubla până în 2026 și va ajunge la 9,5 miliarde euro, în lipsa unor măsuri.

„În ultimul deceniu, între 2010 și 2020, au dispărut peste 1 milion de oameni din România. Anticipăm că în următorii 10 ani, adică până în 2030, estimativ, o să mai dispară 1,1 milioane de locuitori.

Pe de altă parte, evoluția europeană este pozitivă, adică acolo sunt creșteri, având în vedere că românii noștri s-au dus acolo. Deci pierderea noastră, câștigul altora, fiind o problemă la nivel național. Evident, cel mai mult ne doare dispariția populației în segmentul 15 – 64 de ani. Este segmentul cel mai productiv, ceea ce ne interesează în această discuție despre viitorul economic a României”, a afirmat Alex Milcev, citat de Agerpres.

Forță de muncă disponibilă, dar nu în activitate

În ceea ce privește populația inactivă, el a subliniat că România are multe persoane care pot munci și pot contribui la dezvoltarea economică României, dar din diverse motive nu contribuie.

„Din păcate, suntem în vârful clasamentului negativ al Uniunii Europene. Suntem locul al doilea după Italia, ca procent de populație inactivă. Am ajuns la 400.000 de persoane, oameni care pot fi în piața muncii și nu sunt.

Evident, problema este cum îi reactivăm, măcar o parte dintre ei, pentru că e un bazin de resurse umane foarte, foarte valoros.

Foarte interesant este ca ponderea femeilor în acest segment al populației inactive este de 62%. Din diverse motive – și nu se explică doar prin muncă casnică – este vorba și despre educație, încadrare în muncă, perioada post-maternală ș.a.m.d.”, a mai spus Alex Milcev.

Tinerii greu de mobilizat pe piața muncii

Foarte îngrijorător este faptul că doi din zece români, cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, sunt șomeri, adică cei care au ieșit din liceu sau școli tehnice sau poate chiar au terminat facultatea.

În ceea ce privește soluțiile, reprezentantul AmCham România a subliniat că un remediu rapid ar fi acela de atrage forță de muncă din străinătate, din zona non-UE: „Astfel, se poate vedea o ameliorare a situației la nivel de sute de mii de oameni, probabil în jumătate de an, chiar 1 an de zile. Dar, mediul politic trebuie să ia o decizie în acest sens și să revizuiască structura”.

Mai important, dar mult mai greu de obținut, este mobilizarea sau reactivarea unei mase semnificative de talent, acei oameni care sunt în țară dar nu sunt în câmpul muncii (șomeri, tineri și pensionari).

Acei tineri care sunt în educație, în training și nici nu sunt angajați, care au vârsta între 15-27 de ani și însumează aproximativ 350.000 de oameni, reprezintă „o masă de talent irosită în acest moment”, a subliniat Alex Milcev.

Cum se explică creșterea României?

În urmă cu 13 ani, România se afla pe poziția 16 din clasamentul UE al PIB-ului nominal, în 2018 a urcat pe poziția 15, iar din pandemie a sărit patru locuri, depășind Portugalia, Finlanda și Cehia.

Avansul din 2010 și până în 2022 al PIB-ului nominal a fost de la 125 la 286 de miliarde de euro.

„O evoluție impresionată”, spune Alex Milcev, președinte al grupului de lucru AmCham dedicat pieței muncii, care atrage atenția că în ultimii ani avansul s-a produs cam cu același număr de oameni.

„România a reușit să crească productivitatea și, astfel, am avut creștere. Deficitul (de personal – n.red.) a fost compensat prin varii măsuri, digitalizare, proceduri de muncă mai eficiente” și alte optimizări, adaugă acesta.

Datele statistice indică un progres important al productivităţii, de la 75% din media UE în 2020, la 81%, în 2021.

Evoluția a făcut ca România să diminueze decalajul de productivitate față de statele importante din regiune, mai arată analiza.

Citește și: Asigurare obligatorie (RCA) pentru trotinetele electrice