Demisia lui Macron, dizolvarea Adunării Naționale, coabitare. Cine, ce vrea? O sinteză a actualității politice franceze
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/07/emmanuel-macron-parlamentswahl-frankreich-1023840x2160-1-scaled.jpeg)
Ipoteza unei demisii a președintelui Emmanuel Macron, considerată până de curând de neconceput, nu mai este un tabu – nici măcar în propria sa tabără politică. Criza declanșată de demisia premierului, Sébastien Lecornu, a redeschis dezbaterea asupra viitorului șefului statului, Macron fiind tot mai izolat pe scena politică franceză.
Presiune tot mai mare asupra președintelui
Până de curând, cererile de demisie vizau mai ales partidele de opoziție – Rassemblement National (RN) și La France Insoumise (LFI). Dar acum, criticile vin chiar din interiorul taberei prezidențiale. Fostul premier Édouard Philippe (Horizons) pledează pentru o „alegere prezidențială anticipată”, semn că o parte a majorității începe să se distanțeze de Macron.
Criza politică generată de demisia lui Sébastien Lecornu s-a transformat într-un boomerang pentru președinte. Două sondaje recente, realizate de Odoxa și Elabe, arată că o majoritate a francezilor nu mai cred într-o simplă remaniere guvernamentală: peste jumătate cer acum demisia președintelui, considerat principalul responsabil pentru blocajul politic actual.
Sondajele: o Franță care vrea o ruptură politică
Potrivit sondajelor, 8 francezi din 10 resping ideea unei simple schimbări de premier. Doar 20% susțin un nou guvern, în timp ce restul cer măsuri radicale:
-
26% solicită o nouă dizolvare a Adunării Naționale;
-
53% cer demisia lui Emmanuel Macron – un scenariu fără precedent în istoria celei de-a V-a Republici.
În detaliu, 60% dintre respondenți ar aproba o dizolvare, iar 70% susțin plecarea președintelui. Este o evoluție spectaculoasă: în vara lui 2024, 62% dintre francezi se opuneau oricărei noi dizolvări.
O criză care traversează toate familiile politice
Tema „deblocării situației politice” a devenit comună aproape tuturor partidelor. Singura excepție: simpatizanții partidului Renaissance, care, în proporție de 85%, se opun oricărei demisii.
Chiar și o parte a dreptei, altădată reticentă – inclusiv lideri precum Valérie Pécresse, Jean-François Copé sau Hervé Morin – pare să-și fi schimbat poziția. 56% dintre simpatizanții Les Républicains cred acum că președintele ar trebui să-și asume responsabilitatea și să plece.
Sondajul Elabe confirmă această tendință: 47% dintre francezi îl consideră direct responsabil pentru impasul actual, în timp ce doar 37% vorbesc despre o „responsabilitate colectivă”. Pentru majoritatea relativă, demisia președintelui este singura soluție reală pentru a debloca situația politică – 51% o susțin, față de 26% care se tem că ar agrava criza.
„Nici demisie, nici alegeri anticipate”
În interiorul partidului prezidențial, linia oficială rămâne clară. Gabriel Attal, liderul deputaților Renaissance, a declarat marți că formațiunea sa „nu va susține niciodată” o demisie a lui Emmanuel Macron sau o alegere prezidențială anticipată, distanțându-se de poziția lui Édouard Philippe.
Fostul premier a explicat însă că „nu mai înțelege deciziile președintelui” și a cerut numirea unui „negociator” care să creeze condițiile formării unui guvern de compromis și ale unei „împărțiri a puterii” între forțele politice.
Parlamentul caută o ieșire prin compromis
Grupul independent Liot consideră că soluția se află „în mâinile deputaților”, îndemnând marți liderii grupurilor din „arcul republican” să se reunească de urgență pentru a găsi un acord pe tema bugetului.
În același timp, opoziția discută tot mai des despre posibilitatea unei coabitări – adică a unui guvern dintr-o altă majoritate parlamentară, sub președinția actuală.
Bruno Retailleau, liderul Les Républicains, a declarat că nu exclude o intrare a dreptei la guvernare, cu condiția să fie vorba despre „o coabitare reală” și nu o absorbție în tabăra prezidențială.
La stânga, Olivier Faure (Partidul Socialist) cere „o schimbare de direcție” și formarea „unui guvern de stânga la Matignon”. Iar Fabien Roussel, secretarul Partidului Comunist, a cerut o coabitare care să permită „adoptarea unor măsuri concrete pentru puterea de cumpărare și pensii”.
O Republică în căutarea unui nou echilibru
Criza politică franceză, declanșată de demisia unui ministru, a devenit o veritabilă criză instituțională. Între apelurile la demisie, ideea unei noi dizolvări și tentativa unei coabitări, Franța pare prinsă într-un impas din care doar o decizie majoră a șefului statului ar putea-o scoate.
Pentru Emmanuel Macron, miza este acum una existențială: își va recâștiga controlul politic sau va fi constrâns să cedeze puterea mai devreme decât și-ar fi imaginat?