Democrația globală este într-o formă mai bună decât crezi! Cum se plasează România

Nemulțumirea legătă de sănătatea democrației poate părea abstract. Dar declinul ei se manifestă prin războaie, lovituri de stat, alegeri contestate și restricții ale libertăților civile în întreaga lume. EIU a monitorizat această tendință încă din 2006. Ultima actualizare a indicelui său al democrației sugerează o ușoară schimbare de tendință: scorurile pentru aproape trei sferturi din țări au rămas constante sau s-au îmbunătățit față de anul trecut, iar indicele global a crescut cu 0,02 puncte — una dintre cele mai mari creșteri înregistrate din 2012, scrie The Economist.

Sursa: The Economist

EIU evaluează 167 de țări conform stării democrației lor și le clasifică în patru categorii: democrații depline, democrații imperfecte, regimuri hibride și regimuri autoritare. Potrivit acestei măsuri, Norvegia rămâne cea mai democratică țară din lume, poziție pe care a deținut-o timp de 16 ani. Noua Zeelandă ocupă locul al doilea, iar următoarele patru poziții sunt ocupate de celelalte țări nordice.

Sursa: The Economist

Majoritatea îmbunătățirilor din acest an au avut loc în zona medie a clasamentului. Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată în America Latină și Caraibe. După nouă ani de declin, scorurile au crescut în mai mult de jumătate dintre țările regiunii, susținute de o participare politică mai ridicată. Această tendință se poate manifesta și în alte regiuni. Asia și Africa subsahariană au populații tinere, iar protestele recente din Nepal, Kenya și Madagascar au determinat o participare mai mare la procesul politic.

Sursa: The Economist

În unele țări, prezența mai mare la vot poate fi influențată, într-o oarecare măsură, de Donald Trump. Alegeri din Canada până în România au înregistrat participări neobișnuit de mari la urne anul trecut. Canada a urcat cinci locuri, ajungând pe locul al nouălea, după ce a înregistrat cea mai mare prezență la vot în peste 30 de ani. România a trecut de la un regim hibrid la o democrație imperfectă, impulsionată de o participare puternică care a contribuit la înfrângerea unui candidat naționalist susținut de aliații lui Trump.

Danemarca a urcat patru locuri, până pe locul al treilea, datorită gestionării eficiente a unor probleme legate de Groenlanda, ceea ce a crescut scorul său privind funcționarea guvernului.

Acasă, efectele lui Trump au fost însă inverse. Eforturile de a redesena granițele electorale, folosirea forțelor militare pentru a dispersa proteste și polarizarea politică au afectat scorul Statelor Unite. Departamentul de Eficiență a Guvernului a perturbat funcționarea administrației, iar încercările de a controla mass-media au lovit libertățile civile. America a pierdut 0,2 puncte față de anul trecut și rămâne o democrație imperfectă. Declinul global al democrației poate încetini ușor, dar în Statele Unite acesta nu dă semne de încetinire.

România, o democrație imperfectă

Situația politică a României, astfel cum este reliefată de indicatorii democrației globale, plasează țara în categoria democrațiilor imperfecte. Această poziționare reflectă un stat care garantează libertățile fundamentale și organizează alegeri libere, dar care se confruntă cu deficiențe structurale în exercitarea actului de guvernare și în soliditatea culturii politice naționale.

Din perspectivă regională, România ocupă o poziție intermediară în Europa de Est. Deși depășește clar regimurile hibride sau autoritare din vecinătatea sa estică, se situează vizibil sub standardele de performanță instituțională ale unor state precum Republica Cehă. Această distanță față de nucleul democrațiilor depline este cauzată de o funcționare adesea greșită a mecanismelor administrative și de un grad scăzut de participare civică a populației.

Analiza distribuției geografice evidențiază rolul României de frontieră a blocului democratic. Pe harta globală, țara reprezintă unul dintre ultimele puncte de stabilitate ale modelului liberal înainte de trecerea spre zone dominate de regimuri hibride sau autoritare. Totuși, scorul obținut indică o stagnare într-o zonă de tranzit, unde progresele spre maturitatea democratică sunt lente, iar vulnerabilitățile interne rămân nerezolvate.