Depresia de Crăciun. Cum ajunge perioada festivă să declanșeze tristețe și stres

În timp ce orașele se aprind în lumini, iar rețelele sociale se umplu de brazi „perfecți”, tot mai mulți oameni intră în perioada de Crăciun cu stomacul strâns și cu o oboseală greu de ascuns. Pentru ei, Sărbătorile nu mai sunt o pauză, ci un test: de buget, de răbdare, de relații și de „fericire la comandă”.

Psihologii numesc această stare tot mai frecventă „Christmas Blues”, depresia de Crăciun care transformă decorul festiv într-o presiune emoțională.

„Christmas Blues”, un fenomen tot mai vizibil

Specialiștii descriu „Christmas Blues” ca un amestec de anxietate, tristețe și epuizare emoțională, declanșat sau amplificat în perioada Sărbătorilor. Datele citate de Mediafax indică o realitate care contrastează cu imaginea idealizată a Crăciunului: un sondaj din 2022 arată că 78% dintre oameni se simt mai stresați în timpul sărbătorilor. Doar 42% declară că iubesc Crăciunul, în timp ce 58% spun că îl urăsc.

Pentru psihologi, cifrele nu sunt surprinzătoare: Crăciunul adună într-un interval scurt multe obligații sociale și financiare, iar așteptările sunt, de multe ori, nerealiste.

09:58 • SOCIAL

Mesaj de suflet și solidaritate transmis de primarul Vlad Popescu Piedone locuitorilor din Sectorul 5 de Crăciun

07:12 • ACTUALITATE

Cum mănânci toba și caltaboșul fără excese. Recomandări din partea unui nutriţionist

Goana după cadouri și consumerismul care apasă

Unul dintre primele motoare ale stresului rămâne consumerismul. Goana după cadouri, centrele comerciale aglomerate, listele de cumpărături „care nu se mai termină”, costurile decorațiunilor și risipa de alimente sunt motive invocate constant de cei care resimt Sărbătorile ca pe o corvoadă.

În această ecuație, presiunea nu vine doar din bani, ci și din comparație: ideea că „trebuie” să oferi, „trebuie” să impresionezi, „trebuie” să ai casa pregătită impecabil. Pentru mulți, perioada devine o alergare între drumuri, comenzi, cozi și cheltuieli care depășesc bugetul.

Reuniuni nedorite, zâmbete forțate și conflicte care ies la suprafață

A doua sursă majoră este presiunea socială. Oamenii se simt obligați să participe la reuniuni de familie pe care nu și le doresc, să sune rude cu care au relații tensionate, să fie „prezenți” și „bine dispuși” chiar și atunci când nu au resurse emoționale pentru asta.

Singurătatea devine și mai apăsătoare în fața decorului festiv, iar dramele nerezolvate tind să escaladeze. Conflictele vechi, nemulțumirile și frustrările se reactivează tocmai pentru că Sărbătorile aduc contact, comparație și așteptări.

În datele prezentate, 39% dintre oameni indică viața privată și relațiile de familie ca factor de stres. Alți 36% dau vina pe rudele cu care sunt obligați să împartă masa, iar 39% se plâng de creșterea sarcinilor profesionale, bugete, termene-limită și finaluri de an care se suprapun peste „agenda” festivă.

„Fericirea obligatorie”, presiunea invizibilă

Dincolo de listele de cumpărături și programul de vizite, psihologii vorbesc despre o presiune mai subtilă: „porunca” de a fi fericit. În cultura Crăciunului, tristețea pare indezirabilă, iar vulnerabilitatea e împinsă în spate. Nu există loc pentru lacrimi sau retragere, pentru că „așa e de sărbători”.

Când realitatea personală nu se potrivește cu decorul, apare disonanța: oamenii se simt vinovați că nu simt bucurie, se compară cu ceilalți și încearcă să compenseze prin eforturi care îi obosesc și mai mult.

Ce se întâmplă în creier

Un studiu menționat ca fiind publicat în British Medical Journal sugerează că există o rețea cerebrală asociată cu Crăciunul, care implică zone de procesare senzorială, motorie și emoțională. Amintirile din Crăciunurile trecute pot activa zonele asociate plăcerii, dar nu la toată lumea.

Dacă cineva a învățat să asocieze Crăciunul cu siguranță, apropiere și tradiții pozitive, reacția poate fi una de confort. Dacă, dimpotrivă, Sărbătorile sunt legate de conflicte, pierderi sau singurătate, perioada poate deveni un „coșmar recurent” care revine anual.

Ce recomandă specialiștii pentru a reduce presiunea

În fața acestui tablou, recomandările sunt simple, dar greu de aplicat: încetinirea ritmului, pauze reale, respirație și limite. Specialiștii vorbesc și despre normalizarea tristeții: să-ți permiți să nu fii bine tot timpul, să nu transformi fiecare întâlnire într-o obligație și să nu interpretezi un refuz ca pe o insultă.

În același timp, empatia, în locul aparențelor, e descrisă ca un antidot posibil: mai puține așteptări legate de cadouri, mai multă înțelegere pentru cei care evită aglomerația sau reuniunile, și mai mult respect pentru ritmul fiecăruia.