Descoperire îngrijorătoare în Brazilia: un nou tip de coronavirus detectat la liliecii sălbatici. Ce spun oamenii de știință despre riscul pentru oameni

Un grup internațional de cercetători a identificat în Brazilia un nou coronavirus prezent la liliecii sălbatici, care are o trăsătură genetică asemănătoare cu cea a virusului SARS-CoV-2, responsabil pentru pandemia de COVID-19. Descoperirea, relatată de The Telegraph, ridică întrebări despre originea și evoluția naturală a virusurilor din familia coronavirusurilor, dar și despre riscul potențial de transmitere la oameni.

Virusul BRZ batCoV, descoperit la liliecii „cu mustăți”

Oamenii de știință au colectat probe de țesut intestinal de la 70 de lilieci din statele braziliene Maranhão și São Paulo, iar în urma analizelor genetice au descoperit un nou tip de coronavirus, denumit BRZ batCoV. Virusul a fost detectat la o specie de liliac cu mustăți, comună în America Latină, iar specialiștii cred că acesta a circulat nedetectat o perioadă îndelungată, din cauza numărului redus de studii efectuate asupra faunei locale, arată The Telegraph.

Analiza genetică a arătat că virusul prezintă o clivajă de furină, similară cu cea identificată la SARS-CoV-2 — componenta care permite virusului să pătrundă în celulele gazdei. Această descoperire a stârnit interesul comunității științifice, întrucât aceeași trăsătură a fost intens dezbătută în timpul pandemiei, unii punând la îndoială originea naturală a COVID-19.

Specialiștii: „O dovadă că natura poate genera mutații similare”

Dr. Kosuke Takada, cercetător postdoctoral la Universitatea din Sydney, a explicat că această descoperire demonstrează apariția naturală a unor astfel de caracteristici genetice.

14:36, 20.10.2025 • Sănătate

O nouă tulpină de Covid-19 vine cu simptome neobişnuite. Cum ne protejăm

13:03, 11.09.2025 • Sănătate

Se întoarce pandemia? O nouă tulpină de COVID-19 creează îngrijorare

„Faptul că virusul are o clivajă de furină asemănătoare cu cea a SARS-CoV-2 arată că asemenea trăsături pot apărea independent, prin procese evolutive naturale, în diferite linii virale”, a declarat Takada.

Opinia sa este împărtășită și de Stuart Neil, șeful Departamentului de Boli Infecțioase de la King’s College London, care a subliniat că nu este pentru prima dată când cercetătorii găsesc situsuri de clivaj ale furinei în alte tulpini virale.

„Aceste mecanisme nu sunt rare. Deși descoperirea nu explică exact cum SARS-CoV-2 a dobândit acea structură, ea arată cât de ușor pot apărea mutații similare în virusuri înrudite”, a precizat Neil.

Fără dovezi de transmitere la oameni

Deocamdată, nu există nicio dovadă că virusul BRZ batCoV ar putea infecta oameni sau alte mamifere. David Robertson, directorul Centrului de Cercetare a Virusurilor din cadrul Universității din Glasgow, consideră descoperirea interesantă, dar nu alarmantă.

„Prezența unui loc de clivaj al furinei nu este o surpriză, având în vedere că acea regiune a genomului viral este foarte variabilă. Este o observație importantă pentru cercetare, dar nu implică un pericol imediat pentru oameni”, a explicat Robertson.

De ce descoperirea este importantă pentru viitor

Studiul subliniază necesitatea monitorizării continue a virusurilor zoonotice în regiunile cu biodiversitate ridicată, precum America de Sud. Lipsa eșantionării și a supravegherii epidemiologice face ca unele virusuri să circule neobservate până când apar mutații care le permit să treacă la oameni.

„Această descoperire arată că potențialul agenților patogeni emergenți este global. Detectarea nu înseamnă pericol, dar cunoașterea lor ne ajută să construim sisteme de avertizare timpurie și să anticipăm mai bine riscurile viitoare”, a adăugat Dr. Takada.

Cercetările continuă în laboratoarele din Brazilia și Australia

Echipa de cercetători care a făcut descoperirea lucrează acum la analiza completă a genomului BRZ batCoV, pentru a determina cât de apropiat este de alte coronavirusuri cunoscute. Virusul nu a fost izolat fizic, ci identificat prin secvențiere genetică digitală, o metodă care permite analiza ADN-ului viral fără manipularea directă a agentului patogen.

Oamenii de știință avertizează că Brazilia și alte țări tropicale rămân zone de interes major pentru supravegherea bolilor emergente, din cauza contactului frecvent dintre oameni și fauna sălbatică.