Descoperire surprinzătoare: cum ar putea altitudinea să influențeze diabetul

Aerul rarefiat ar putea deveni un aliat neașteptat în lupta cu diabetul. Deși viața la altitudine este adesea asociată cu provocări fizice și adaptări dificile ale organismului, cercetările recente sugerează că mediile montane ar putea avea beneficii surprinzătoare asupra sănătății metabolice. Oamenii de știință încearcă de ani buni să înțeleagă de ce persoanele care trăiesc în zone situate la mare înălțime dezvoltă mai rar diabet, iar un studiu recent oferă o posibilă explicație biologică pentru acest fenomen.

Adaptarea la altitudine, mai mult decât o chestiune de respirație

Studiile epidemiologice realizate de-a lungul timpului au indicat o legătură între traiul la altitudine și un risc mai scăzut de apariție a diabetului. Totuși, mecanismul prin care organismul reușește să mențină valori mai stabile ale glicemiei în aceste condiții a rămas multă vreme un mister.

O echipă de cercetători din Statele Unite a analizat modul în care organismul reacționează la niveluri reduse de oxigen, folosind modele experimentale de șoareci diagnosticați cu diabet de tip 1 și tip 2. Rezultatele au arătat că, pe măsură ce altitudinea crește și aerul devine mai sărac în oxigen, globulele roșii încep să absoarbă o cantitate mai mare de glucoză din sânge.

Acest proces metabolic transformă aceste celule în adevărați „bureți” pentru zahăr, contribuind la scăderea valorilor glicemiei și la stabilizarea metabolismului energetic.

06:28, 18.01.2026 • Sănătate

Înlocuitor de zahăr cu beneficii pentru intestin și dinți: ce spun studiile

22:18, 16.01.2026 • Sănătate

Premieră medicală. UE aprobă prima terapie capabilă să încetinească diabetul înainte de debut

Hipoxia și rolul neașteptat al globulelor roșii

Experimentele au demonstrat că expunerea prelungită la hipoxie – adică la un nivel scăzut de oxigen – determină o creștere semnificativă a capacității globulelor roșii de a prelua glucoza. Potrivit cercetătorilor, această capacitate poate chiar să se tripleze în anumite condiții.

Mecanismul este strâns legat de funcția principală a acestor celule, aceea de a transporta oxigenul în organism. În situațiile în care oxigenul este limitat, corpul activează procese adaptative care permit o distribuție mai eficientă a acestuia către țesuturi. În paralel, absorbția crescută de glucoză de către globulele roșii contribuie la reglarea nivelului de zahăr din sânge.

Descoperirea sugerează că aceste celule au un rol metabolic mult mai complex decât se credea până acum, fiind implicate nu doar în transportul gazelor respiratorii, ci și în gestionarea resurselor energetice ale organismului.

Misterul glucozei „dispărute” din sânge

În cadrul cercetării, oamenii de știință au observat inițial o scădere rapidă a glicemiei la animalele expuse la medii cu oxigen redus. Întrebarea esențială a fost unde ajunge această glucoză și cum este utilizată.

Testele suplimentare au arătat că zahărul nu era direcționat către organe precum ficatul, mușchii sau creierul, așa cum se presupunea inițial. Analizele biochimice au indicat că globulele roșii sunt responsabile pentru absorbția unei părți importante din glucoza circulantă.

Mai mult, efectul s-a menținut chiar și după ce animalele au revenit la condiții normale de oxigen, semn că organismul păstrează o formă de „memorie metabolică” a adaptării la hipoxie.

O nouă direcție pentru cercetarea tratamentelor

Oamenii de știință au identificat și o moleculă capabilă să influențeze hemoglobina, proteina care transportă oxigenul în sânge. Aceasta reduce afinitatea hemoglobinei pentru oxigen, facilitând eliberarea acestuia în țesuturi și stimulând, în același timp, absorbția de glucoză de către globulele roșii.

Biochimistul Isha Jain, cercetător la Gladstone Institutes din Statele Unite, a explicat că descoperirea evidențiază un rol metabolic ignorat până acum al acestor celule.

„Globulele roșii reprezintă un compartiment ascuns al metabolismului glucozei, care nu a fost luat în calcul până acum. Această descoperire ar putea schimba modul în care gândim controlul nivelului de zahăr din sânge”, a precizat aceasta.

Pentru a evalua potențialul terapeutic al fenomenului, cercetătorii au administrat șoarecilor diabetici un medicament experimental conceput să imite efectele traiului la altitudine. Rezultatele au arătat o reducere semnificativă a glicemiei, sugerând că mecanismul ar putea inspira, în viitor, dezvoltarea unor noi strategii de tratament.

Descoperiri promițătoare, dar încă la început

Biochimistul Angelo D’Alessandro, de la University of Colorado, a declarat că amploarea efectului observat i-a surprins chiar și pe cercetători.

„De obicei considerăm globulele roșii simple transportoare de oxigen, dar ele pot consuma o parte importantă din glucoza organismului, mai ales în condiții de hipoxie”, a explicat acesta.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista științifică Cell Metabolism, iar cercetătorii subliniază că sunt necesare investigații suplimentare pentru a înțelege pe deplin modul în care adaptarea organismului la diferite niveluri de oxigen ar putea fi utilizată în tratarea bolilor metabolice.