Deși au pierdut parțial din interesul investitorilor, clădirile magazinelor încă sunt atrăgătoare și asigură venituri pe termen lung

Piața imobiliară a retailului alimentar a rezistat incertitudinii economice, pandemia COVID-19 oferind noi oportunități de creștere și sporind apetitul investitorilor. Această evoluție ar putea contribui la o revenire a sectorului de retail în piața investițiilor imobiliare, tendință prezentă și în România.

Sectorul de retail a pierdut în ultimii ani din interesul investitorilor, în detrimentul proiectelor de birouri și celor industriale.  Nici piața de investiții din România nu a făcut excepție, fiind dominată în ultimii 6 ani de tranzacțiile cu birouri. În 2019, 23% din volume au fost cu spații de retail, iar în 2020 ponderea s-a redus la doar 4%.

„Succesul rețelelor de retail alimentar și implicit al schemelor ancorate de acest tip de magazine se vede și din datele privind cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, care a crescut cu 2,2% în 2020 în principal datorită creșterii cu 5% a vânzărilor de produse alimentare. În același timp, ultimul an a marcat ascensiunea unor formate de retail operate de companii locale, precum DCN EU sau La Cocoș, care au reușit să se poziționeze cu succes pe o piață dominată autoritar de jucări internaționali. Cu siguranță performanța excelentă a acestor magazine va atrage atenția investitorilor care au fonduri disponibile pentru proiecte de retail”, a declarat Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL România.

Cumea, randamentele scad

Potrivit raportului „The European Grocery Real Estate Market” realizat de JLL și Union Investment, activele imobiliare închiriate sau deținute de operatori de retail alimentar, care au atras 6,7 miliarde de euro în 2020, vor continua să fie în atenția investitorilor și în 2021.

Rezistența sectorului în timpul pandemiei a făcut ca randamentele pentru proprietățile de calitate destinate sectorului alimentar din Europa să continue să înregistreze o comprimare, ceea ce demonstrează un apetit crescut al investitorilor.

Deși există încă incertitudini în ceea ce privește implicațiile pe termen lung ale pandemiei, raportul încearcă să identifice tendințele care vor afecta piața imobiliară destinata retailului alimentar: De altfel, retailerul Metro a renunțat la vânzarea a 9 magazine, puse pe piață anul trecut.

În ciuda creșterii vânzărilor online de produse alimentare în timpul pandemiei, ne așteptăm ca această rată de creștere după pandemie să încetinească. Activele imobiliare ancorate de magazine alimentare s-au dovedit a fi unul dintre cele mai rezistente segmente ale pieței de investiții de retail. Soliditatea acordurilor încheiate de către retailerii din sectorul alimentar a consolidat atractivitatea acestui segment de piață în timpul pandemiei.

Proprietăți premium cu venituri pe termen lung

Sectorul este capabil să ofere atât proprietăți premium care să aducă venituri pe termen lung pentru investitorii care nu vor să-și asume un risc prea mare, cât și produse mai vechi și care au contracte de închiriere pe perioade mai scurte, dar cu posibilități de creștere.

În pofida pandemiei, care a cam inverst trendul, migrația către orașe va continua. Prin urmare, magazinele de produse alimentare bine conectate în cadrul aglomerărilor urbane în creștere pot atrage noi clienți.

Schimbările în preferințele clienților vor fi principalele motoare ale consumului de produse alimentare, cu accent pe sustenabilitate, accesibilitate și calitate.

Aceste schimbari vor necesita o evaluare continuă a portofoliilor actuale de magazine. Schimbarea preferințelor de cumpărare determinată de factori demografici, schimbarea tiparelor de muncă, tehnologie și sustenabilitate vor fi factori cheie pentru performanța diferitelor formate de magazine alimentare. Adaptabilitatea va fi esențială pentru ca sectorul alimentar să răspundă rapid la aceste preferințe în schimbare.