Despre alegerile de la București: O mare victorie a independentei Anca Alexandrescu. O mare înfrângere a opoziției.

Au trecut alegerile din București, ultima mare competiție electorală din următorii 3 ani. Moment în care ies din auto impusa „silenzio stampa” pentru a spune, pe scurt, fără înflorituri și fără menajamente, ce am înțeles eu din aceste ultime evenimente:

Independenta Anca Alexandrescu a avut un scor mai mult decât onorabil, scor pentru care trebuie felicitată. Și pentru care trebuie să îi mulțumim! Căci fără prezența sa în aceste alegeri lucrurile puteau fi rușinoase, dacă nu chiar tragice… căci, acum e clar, doar personalitatea și meritele candidatei, au adus scorul acesta care a plasat-o pe locul 2, o umbră de alinare pentru cei sărăciți și frustrați de o guvernare dezastruoasă a unei alianțe ce se află la putere și care este complet străină de interesul național.

Pe de altă parte, partidele care s-au strâns în spatele independenței Anca Alexandrescu au avut parte de o înfrângere istorică… absolut umilitoare pentru partea de electorat pe care aceste partide ar vrea să o reprezinte.
De ce spun asta?
Pentru că ăsta este adevărul!

Pentru că dacă la fix un an de la anularea alegerilor prezidențiale, o veritabilă lovitura de stat care a dus la instalarea acestei puteri care a sărăcit și umilit populația pentru onorarea „obligațiilor” pentru susținerea Ucrainei, aceeași putere care a băgat țara în faliment pentru achiziționarea de vaccinuri care trebuiau administrate forțat întregii populații (dacă nu începea războiul care ne-a făcut brusc mari cumpărători și donatori de arme), aceeași putere care a închis centrale termice și, mai nou, baraje hidrotehnice cu efectul aruncării în deficit de energie și de apă (!!!) a României, aceeași putere care a făcut din cenzură o politică de stat și care a ținut oameni în pușcărie doar pentru că au îndrăznit să vorbească (prea) public… și aș putea continua pe pagini întregi această enumerare a calamităților aduse acestui neam de actuala putere…
dacă după toate aceste calamități produse de o putere ilegitimă opoziția unită ia în capitală doar 21,94%… asta înseamnă o înfrângere de proporții epice a opoziției. Căci, după tot ce am trăit în ultimul an, în ultimii 5 ani, acesta ar fi trebuit să fie procentul însumat al candidaților puterii, opoziția trebuind să măture puterea cu un procente de 60-70%…

11:46 • POLITICĂ

Prăpastia dintre estimări și urne: cum a răsturnat realitatea oglinda sondajelor din București

10:44 • POLITICĂ

Alegeri sub semnul neregulilor la Primăria Capitalei: discrepanțe uriașe, incidente la vot și suspiciuni privind corectitudinea scrutinului

Realitatea a fost însă alta, exact invers decât ar fi trebuit să fie: puterea abuzivă și antinațională a luat mai mult de ’70%!

Procentul de 70,57 obținut însumat de cei trei candidați ai partidelor din arcul guvernamental este zdrobitor… și el nu poate însemna decât unul din două lucruri:
fie populația acceptă și susține măsurile de austeritate (ceea ce este absolut improbabil în proporția asta),
fie populația nu se simte reprezentată de AUR și de partidele aliate acestuia (ceea ce pare mai mult decât posibil, dacă nu evident).

În cea de-a doua ipoteză nici măcar nu este important dacă scorul a fost efectul unui absenteism de 68% asumat și conștient, sau doar din nepăsarea electoratului (de fapt, diferența de aproximativ 10% dintre participanții la aceste alegeri fața de cele din urmă de la capitală pare să fi fost efectul unei incredibil de slabe participări a thnreteului la alegeri, mai degrabă decât de un absenteism asumat – dar asta e o altă discuție!).

Cert este că, indiferent de motivație, doar 21,94% din Bucureșteni au susținut candidatul independent și meritoriu susținut de AUR și partidulețele concentrate în jurul acestuia… și asta trebuie să fie efectul inconsecvenței și cameleonismului politic al acestei formațiuni și a liderului AUR, partid care, să nu uităm, cu doar o săptămână înainte de alegeri a votat „Strategia Națională de Apărare” a președintelui Nicușor Dan (un fost prieten și tovarăș de „luptă civică” cu George Simion), strategie care… știți, reintroduce SRI în tot și toate, susține Ucraina până la victorie, războaie hibrid, cenzură… le știți! Și le-au știut și bucureștenii!

De aceea eu sunt convins că AUR și Simion au fost o piatră de gâtul independentei Anca Alexandrescu… independentă care sunt convins că ar fi obținut mai multe puncte fără sprijinul celor din „opoziția” controlată și agreată de sistem.

Și tocmai de aceea țin să îi mulțumesc odată în plus independentei Anca Alexandrescu, cea care singură merită felicitată pentru fiecare punct obținut… iar „opoziția” controlată trebuie blamată pentru fiecare punct care i-a lipsit Ancăi Alexandrescu pentru a câștiga la București.

„Asta este declarația pe care o dau, o susțin și o semnez!” (Formulă quasi-sacramentală necesară organelor care vor urmări și documenta activitățile mele subversive și tratate ca făcând parte din „războiul hibrid” conform Strategiei Naționale de Apărare votată de Simion și de AURul lui.)