Dezastru la Casa de Pensii: milioane de lei risipiți pe plăți ilegale și haos administrativ

Un raport recent al Curții de Conturi scoate la iveală nereguli grave în gestionarea fondurilor publice destinate pensiilor și ajutoarelor sociale, cu un prejudiciu estimat la 6.434.598 de lei. Auditorii au identificat o serie de erori și ilegalități, de la acordarea nejustificată de pensii anticipate și de urmaș, până la plăți efectuate după decesul beneficiarilor și cumuluri ilegale de pensii cu salarii.

Peste 6 milioane de lei în plăți nelegale de pensii și ajutoare sociale

Cea mai gravă constatare din raportul Curții de Conturi vizează un șir lung de erori și ilegalități în plata pensiilor și a altor drepturi sociale, derulate prin casele teritoriale de pensii și coordonate de CNPP. Auditorii estimează prejudiciile la 6.434.598 lei, provenind din interpretări greșite ale legii, verificări formale, lipsa de comunicare între instituții și, în unele cazuri, neglijență sistematică.

1. Pensii anticipate acordate ilegal – 356.567 lei

Legea prevede că persoanele aflate în pensie anticipată nu au voie să obțină venituri din activități pentru care asigurarea este obligatorie (ex: salarii, PFA, contracte de mandat etc.). Cu toate acestea, mai multe case de pensii au continuat să plătească pensii anticipate unor persoane care munceau legal, deși aceste venituri ar fi trebuit să ducă automat la suspendarea pensiei.

Auditorii subliniază că unele case teritoriale nu au verificat bazele de date ANAF sau Revisal, iar în alte cazuri, chiar dacă informațiile erau disponibile, nu s-a luat nicio măsură.

„Casa Județeană de Pensii nu a analizat corect informațiile privind veniturile beneficiarilor, astfel încât pensiile anticipate au fost menținute nejustificat în plată.”

2. Pensii de urmaș plătite fără dovada continuării studiilor – 520.707 lei

Tinerii de peste 16 ani care primesc pensie de urmaș trebuie să facă dovada că urmează o formă de învățământ (liceal, postliceal sau universitar), altfel pierd dreptul la această formă de sprijin. Curtea a constatat că:

• Unele case de pensii nu au solicitat documentele necesare;

• Alte dosare au fost menținute în plată deși beneficiarii fuseseră exmatriculați;

• Există cazuri în care declarațiile pe proprie răspundere nu au fost însoțite de acte oficiale, dar plățile au continuat.

„Responsabilitatea revine exclusiv caselor teritoriale, care au ignorat sau au tratat superficial obligația de verificare anuală a calității de elev/student.”

3. Pensii de invaliditate cumulate ilegal cu venituri din muncă – 480.443 lei

Pensia de invaliditate este destinată persoanelor care nu mai pot desfășura activitate profesională, din motive medicale. Prin urmare, cumulul cu venituri salariale sau asimilate este interzis. Curtea a identificat beneficiari activi în câmpul muncii, care primeau simultan și pensie de invaliditate.

În multe cazuri, angajarea nu era notificată de angajator sau beneficiar, iar casele teritoriale nu au interogat în mod proactiv bazele de date fiscale sau de asigurări sociale.

4. Continuarea pensiei de invaliditate în locul trecerii la pensie de vârstă – 752.783 lei

La împlinirea vârstei de pensionare, beneficiarii de pensie de invaliditate trebuie trecuți automat în regimul pensiei pentru limită de vârstă, conform legii. Acest lucru nu este doar procedural: pensia de vârstă poate fi recalculată în funcție de stagiu, iar diferențele de cuantum sunt importante pentru bugetul asigurărilor sociale.

În numeroase cazuri, CNPP și casele de pensii nu au efectuat conversia pensiei la termen, ceea ce a dus la plăți neconforme și la denaturarea evidenței bugetare.

5. Pensiile speciale neajustate la atingerea vârstei legale – 2.033.275 lei

Raportul semnalează o situație gravă în cazul personalului cu pensii speciale – diplomați, grefieri, funcționari parlamentari – care, deși au atins vârsta legală de pensionare, nu au fost trecuți în sistemul contributiv, conform legislației în vigoare.

„Neajustarea pensiilor a condus la menținerea unor drepturi mai avantajoase decât cele prevăzute pentru pensia de vârstă, ceea ce contravine principiilor de echitate și sustenabilitate fiscală.”

Auditorii notează că peste 2 milioane de lei au fost plătiți în plus doar din cauza acestei omisiuni.

6. Pensiile plătite după decesul beneficiarului – 272.048 lei

Într-un număr semnificativ de cazuri, plata pensiei a continuat și după moartea beneficiarului, uneori timp de mai multe luni. Motivul? Comunicarea întârziată sau inexistentă între Direcțiile de Evidență a Persoanelor și casele teritoriale de pensii.

„În unele cazuri, notificările privind decesul erau transmise, dar nu erau procesate în timp util, ori erau complet ignorate de funcționarii responsabili.”

Plățile nejustificate nu au fost întotdeauna recuperate, ceea ce a generat pierderi directe pentru bugetul public.

7. Pensiile plătite după decesul beneficiarilor – 272.048 lei

Un capitol delicat al raportului Curții de Conturi este reprezentat de plățile de pensii efectuate după moartea beneficiarilor. Conform auditului, mai multe case teritoriale de pensii au continuat viramentele lunare în conturile unor persoane decedate, chiar și la câteva luni după deces.

Prejudiciul estimat doar pentru anul 2023 se ridică la 272.048 lei, însă auditorii atrag atenția că această sumă ar putea fi mult mai mare la nivel național, din cauza lipsei unui sistem de alertă automată și a unei proceduri ferme de oprire a plăților.

Cauzele sunt multiple:

• Comunicarea întârziată sau incompletă dintre Direcțiile Județene de Evidență a Persoanelor și casele de pensii;

• Ignorarea notificărilor primite – unele dosare nu au fost reactualizate nici după ce CNPP a fost informat oficial despre deces;

• Procesarea lentă sau inexistentă a datelor de stare civilă în aplicațiile interne ale caselor teritoriale.

„CNPP a continuat plata pensiei, deși avea informații despre decesul beneficiarului. În unele cazuri, notificările de la Direcțiile de Evidență a Persoanelor erau ignorate sau procesate cu întârziere”, notează raportul.

În unele situații, pensiile erau virate în conturi bancare rămase active, iar sumele au fost retrase ulterior de rude sau alte persoane. În alte cazuri, pensiile erau livrate prin poștă, fără ca Poșta Română să oprească distribuirea, chiar dacă beneficiarul nu mai trăia.

Curtea de Conturi cere CNPP:

• automatizarea interconectării între Registrul Național de Evidență a Persoanelor și sistemul informatic al CNPP;

• implementarea unui mecanism de oprire automată a plății în termen de maximum 30 de zile de la data decesului;

• recuperarea sumelor virate ilegal, inclusiv prin sesizarea organelor de cercetare penală în cazurile unde există suspiciuni de retrageri frauduloase.

Sporuri și salarii plătite în afara legii: 293.000 lei

Un alt capitol delicat din raportul Curții de Conturi vizează cheltuielile de personal efectuate cu încălcarea legislației în vigoare. Potrivit auditorilor, Casa Județeană de Pensii Giurgiu și alte unități din subordinea CNPP au plătit sporuri și majorări salariale fără temei legal, generând un prejudiciu estimat la 293.000 lei.

Sporuri salariale bazate pe sentințe judecătorești devenite inaplicabile

Cazul cel mai clar apare la CJP Giurgiu, unde angajații au continuat să primească, în 2023, sporuri salariale de 8,33%, în baza unei hotărâri judecătorești pronunțate în anii anteriori. Problema? În 2017 a intrat în vigoare o nouă lege a salarizării unitare (Legea nr. 153/2017), care a abrogat expres toate actele normative anterioare privind salarizarea bugetarilor.

Cu toate acestea, conducerea locală a CJP Giurgiu a considerat că sentința judecătorească este „perpetuă” și a continuat să aplice majorarea.

„Casa de pensii a invocat o hotărâre judecătorească definitivă pentru a justifica plata sporului, ignorând faptul că între timp cadrul legislativ s-a modificat radical”, notează Curtea de Conturi.

Auditorii atrag atenția că drepturile salariale nu pot fi perpetuate în baza unor sentințe care au fost date într-un regim legal anterior. În sprijinul acestei concluzii, raportul invocă inclusiv Decizia nr. 794/2016 a Curții Constituționale, care stabilește clar că „o hotărâre judecătorească nu poate genera efecte în viitor, contrare unei legi ulterioare”.

Sporuri de confidențialitate și alte beneficii eliminate prin lege, dar menținute în plată

Alte case teritoriale de pensii (care nu sunt numite explicit în raport) au menținut în continuare pe statele de plată sporuri de confidențialitate, fidelitate sau condiții vătămătoare, deși acestea fuseseră abrogate prin acte normative sau eliminate prin decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În unele cazuri, aceste sporuri apăreau înscrise pe fluturașii de salariu, fără a avea acoperire într-un regulament de funcționare aprobat sau într-un contract colectiv valabil.

Curtea subliniază că:

• Niciun spor nu poate fi acordat fără temei legal expres;

• Odată cu intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare, toate sporurile trebuie să fie prevăzute clar în anexele legii;

• Menținerea unor beneficii „prin inerție” sau în baza unor decizii vechi ale instanțelor este ilegală și produce prejudicii bugetului public.

Recomandări ferme: stoparea plăților și recuperarea sumelor

În urma constatărilor, Curtea de Conturi a emis recomandări exprese:

• Stoparea imediată a oricăror sporuri acordate fără bază legală;

• Recuperarea sumelor plătite nejustificat din bugetul de stat;

• Revizuirea tuturor deciziilor administrative prin care s-au acordat aceste drepturi, inclusiv dacă ele au fost preluate automat în sistemul electronic de salarizare;

• Clarificarea situațiilor în care există riscul dublării unor drepturi salariale (ex: sporuri acordate simultan pentru funcții identice cu atribuții diferite).

Mobilier, birotică și mașini de numărat bani: cheltuieli nejustificate

În plin context de austeritate bugetară și sub incidența Ordonanței de Urgență nr. 34/2023, care limitează drastic cheltuielile instituțiilor publice, mai multe case județene de pensii au ignorat flagrant restricțiile impuse de Guvern.

OUG 34/2023 interzice explicit, cu câteva excepții strict justificate, achizițiile de bunuri de natura mobilierului, echipamentelor IT, birotică, aparatură auxiliară sau alte dotări de birou, tocmai pentru a reduce cheltuielile neesențiale ale aparatului bugetar.

Cu toate acestea, în 2023:

• Casa Județeană de Pensii Sălaj a achiziționat o mașină de numărat bani, fără a justifica urgența sau caracterul esențial al dotării. Auditorii nu au găsit niciun document care să arate un volum de operațiuni în numerar care să justifice achiziția.

• Casa Județeană de Pensii Teleorman a cumpărat mobilier nou în valoare de 17.452 lei, deși instituția nu trecea prin nicio reorganizare sau mutare care să impună schimbarea dotărilor existente. În plus, nu au fost prezentate documente care să ateste starea de uzură a mobilierului vechi.

În ambele cazuri, auditorii au concluzionat că fondurile au fost cheltuite în mod nejustificat, contrar reglementărilor în vigoare.

„Deși unele sume au fost recuperate ulterior de la furnizori sau din surse interne, cheltuiala inițială a fost ilegală. Achizițiile s-au făcut cu ignorarea legislației privind controlul bugetar și fără avizul structurilor de audit intern”, subliniază raportul.

Curtea de Conturi atrage atenția că, în ciuda climatului economic restrictiv și al presiunilor asupra deficitului bugetar, unele instituții locale din subordinea CNPP au continuat să funcționeze după reflexe administrative vechi, în care fondurile publice erau tratate ca resurse „garantate”, indiferent de context.

Angajați care iau și pensie, și salariu: 780.000 lei prejudiciu

O problemă gravă identificată de raport este legată de cumulul ilegal între pensie și salariu în cazul unor funcționari publici sau contractuali care lucrează în instituții de stat. Legea în vigoare prevede clar: persoanele care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă și sunt angajate în instituții publice trebuie să opteze fie pentru salariu, fie pentru pensie.

Cu toate acestea, în anul 2023:

• Zeci de angajați ai CNPP, dar și ai unor instituții din afara sistemului de pensii – precum Administrația Bazinală de Apă Banat sau Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Galați – au încasat simultan pensia și salariul de la buget.

Valoarea cumulată a acestor drepturi încasate ilegal se ridică, potrivit Curții de Conturi, la peste 780.000 lei.

În cele mai multe cazuri, angajatorii nu au cerut dovada renunțării la unul dintre cele două venituri, iar angajații nu au declarat situația de dublare, deși legea îi obligă să facă acest lucru.

Mai grav, unele contracte de muncă au fost reactivate la scurt timp după pensionare, într-un mod care sugerează intenția clară de a menține accesul la ambele surse de venit. Această practică a fost tolerată sau chiar susținută tacit de către conducerea instituțiilor respective.

„Cazurile analizate demonstrează o toleranță sistemică față de cumulul ilegal al veniturilor, în lipsa unor mecanisme eficiente de control automatizat între CNPP, ANAF și Ministerul Muncii”, arată raportul.

Curtea recomandă:

• recuperarea integrală a prejudiciilor;

• suspendarea contractelor de muncă încheiate cu încălcarea legii;

• implementarea unui mecanism național de verificare în timp real a situației fiecărui angajat care este și pensionar;

• sancționarea disciplinară a persoanelor responsabile de validarea acestor situații.

Problema de fond: controlul intern eșuează

Curtea de Conturi nu acuză o intenție generalizată de fraudă, dar atrage atenția că problemele reflectă o slăbiciune profundă a sistemului de control intern. Multe dintre erori provin din:

• lipsa de comunicare între instituții (ex: evidența populației vs. CNPP);

• interpretări greșite ale legii;

• lipsa unui sistem automat de validare a dosarelor;

• neglijență în actualizarea deciziilor de pensie.

Probleme majore de contabilizare a activelor fixe necurente

Auditul relevă o subevaluare a activelor fixe necurente în valoare de peste 13,3 milioane lei, legată în special de operațiunile financiar-contabile aferente proiectului „Eficientizarea activității CNPP pentru determinarea legislației aplicabile lucrătorilor migranți”, finanțat din fonduri externe nerambursabile. Raportul arată că anumite componente ale aplicației informatice RODPA1 au fost înregistrate eronat pe cheltuieli sau în conturi neadecvate, contrar prevederilor legale în vigoare.

În plus, au fost identificate supraevaluări ale activelor fixe corporale cu suma de aproximativ 13,5 milioane lei, ca urmare a înregistrării unor imobile aflate în domeniul public al statului, dar pentru care CNPP sau casele județene nu dețin documente de proprietate sau drept de administrare.

Pe de altă parte, subevaluări ale acestor active au fost constatate în valoare totală de aproape 24 milioane lei, rezultate din neînregistrarea unor imobile ce aparțin domeniului public al statului, dar pentru care instituțiile de profil au documente de proprietate sau drept de administrare.

Exemple concrete de denaturări în evidența activelor, identificate de Curtea de Conturi

Raportul de audit al Curții de Conturi relevă mai multe situații concrete în care evidența activelor fixe corporale și necorporale ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) și a caselor teritoriale de pensii a fost denaturată, fie prin supraevaluări, fie prin subevaluări, ca urmare a neconcordanțelor în evidența contabilă și a neclarităților privind regimul juridic al unor bunuri imobile. Aceste probleme afectează atât valoarea activelor raportate, cât și rezultatul patrimonial al entităților auditate.

1. Clădirea situată în Str. Ioniță Sturza nr. 63 A, Bacău

În cazul Casei Județene de Pensii (CJP) Bacău, clădirea situată pe această adresă se află în administrarea Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPS) Bacău, însă este folosită în folosință gratuită de CJP Bacău. Cu toate acestea, imobilul a fost înregistrat în evidența contabilă a CJP Bacău, fără a exista un drept de proprietate sau de administrare clar stabilit în favoarea acestei instituții, fapt ce conduce la o supraevaluare a activelor fixe corporale în sumă de 3.286.702 lei.

2. Terenuri și clădiri din județele Caraș-Severin, Călărași, Teleorman și Tulcea

Auditul a identificat mai multe cazuri în care terenuri și clădiri aflate în domeniul public al statului sunt înregistrate necorespunzător în contabilitatea caselor județene de pensii:

• La CJP Caraș-Severin, terenurile sunt în proprietatea Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, iar dreptul de folosință aparține CJP Caraș-Severin, însă regimul juridic nu este clarificat, ceea ce impune corectarea înregistrărilor contabile pentru o reflectare corectă a situației;

• La CJP Călărași, un teren situat pe Str. Flacăra nr. 57-59 este înregistrat fără documente justificative, cu o valoare contabilă de 424.400 lei, deși există un proces-verbal de predare-primire din 2001, iar inventarul domeniului public al statului include doar clădirea, nu și terenul aferent;

• La CJP Teleorman, clădirea de pe Str. Dunării nr. 1 se află în administrarea Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Teleorman, dar este folosită de CJP Teleorman, fiind astfel înregistrată incorect;

• La CJP Tulcea, clădirea de pe Str. Babadag nr. 118 este în folosința CJP Tulcea, însă situația juridică și contabilă nu reflectă corect acest fapt.

Aceste situații au generat denaturări semnificative ale activelor fixe corporale, prin supraevaluări sau subevaluări, în valoare totală de peste 13 milioane lei.

3. Terenul din Mediaș (Sibiu) și terenul de 600 mp din București

Auditul a mai constatat că:

• La CJP Sibiu, terenul situat pe Str. Constantin Brâncoveanu nr. 17, Mediaș, pentru care instanța a confirmat dreptul de administrare al instituției, nu a fost înregistrat în evidența financiar-contabilă, fapt ce reprezintă o subevaluare a activelor;

• La Casa de Pensii a Municipiului București (CPMB), un teren preluat în concesiune cu o suprafață de 600 mp nu a fost reflectat corespunzător în contabilitate, încălcând astfel prevederile legale privind evidența bunurilor publice.

4. Clădire și teren pe Bd. Lacul Tei nr. 17, București

CNPP deține în proprietate un imobil situat pe Bd. Lacul Tei nr. 17, sector 2, București, compus din clădire și teren, însă acestea nu au fost înregistrate corect în evidențele financiare, deși instituția are acte de proprietate. Valoarea acestor active este de aproape 24 milioane lei. Lipsa înregistrării corecte conduce la denaturarea rezultatului patrimonial al instituției.

Nerespectarea obligațiilor legale privind reevaluarea imobilelor

Raportul de audit evidențiază faptul că Casa Teritorială de Pensii Vaslui nu a respectat prevederile legale referitoare la reevaluarea imobilelor aflate în domeniul public. Concret, instituția nu a realizat reevaluarea unor active fixe corporale în termenul prevăzut de normele contabile și legislația în vigoare, ceea ce conduce la o reflectare incorectă a valorii acestora în evidențele contabile.

Potrivit reglementărilor contabile aplicabile entităților din sectorul public, reevaluarea imobilelor trebuie efectuată periodic pentru a asigura o prezentare corectă și actualizată a valorii activelor în bilanț. Nerespectarea acestui proces determină denaturarea patrimoniului instituției și afectează imaginea fidelă a situației financiare.

În cazul CTPS Vaslui, neefectuarea reevaluării a generat situații în care valoarea contabilă a unor imobile a rămas neschimbată pe o perioadă extinsă, deși valoarea de piață a acestora ar fi putut suferi modificări semnificative. Această situație contravine atât prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, cât și normelor emise de Ministerul Finanțelor Publice privind reevaluarea activelor publice.

Ca urmare, Curtea de Conturi a recomandat instituției să procedeze urgent la reevaluarea imobilelor respective și să instituie un mecanism intern de monitorizare a respectării obligațiilor legale privind reevaluarea periodică a patrimoniului.

Cazul special al imobilului fostă sinagogă din București

Un alt aspect criticat în raportul de audit se referă la situația juridică și contabilă a unui imobil situat în sector 3 al Capitalei, cunoscut drept fostă sinagogă. Acest imobil, compus din construcție și teren aferent, a fost retrocedat printr-un protocol către o fundație, însă evidența contabilă nu a fost actualizată corespunzător.

Raportul evidențiază că o parte din clădire a fost scoasă din evidența contabilă a instituției fără aprobarea ordonatorului principal de credite și fără existența unor documente justificative corespunzătoare, ceea ce reprezintă o încălcare a normelor contabile și legale privind gestionarea activelor publice.

Mai mult, până la data efectuării auditului, nu a fost clarificat oficial statutul funciar al terenului și al construcției. Lipsa unor documente legale clare privind proprietatea sau dreptul de administrare asupra acestui imobil a generat o subevaluare a activelor fixe corporale, afectând semnificativ situația patrimonială a instituției.

Acest caz reflectă o problemă structurală legată de gestionarea activelor imobiliare retrocedate sau transferate către alte entități, în special în situațiile în care nu se respectă procedurile legale și contabile de actualizare a evidențelor.

Curtea de Conturi recomandă clarificarea urgentă a situației juridice și funciare a imobilului, refacerea evidențelor contabile cu respectarea prevederilor legale și stabilirea unor mecanisme clare de control intern pentru evitarea unor astfel de derapaje pe viitor.

Supraevaluări și subevaluări ale activelor și datoriilor curente

Auditul a identificat o supraevaluare semnificativă a activelor curente cu suma de peste 825 milioane lei, o situație similară fiind înregistrată și în cazul datoriilor curente, cu o sumă aproape egală. Aceste denaturări provin din includerea în bilanț a unor sume care nu se regăsesc în balanța de verificare întocmită la sfârșitul anului 2023, ceea ce contravine prevederilor legale în vigoare.

Pe de altă parte, au fost constatate și subevaluări, cum ar fi creanțele și datoriile aferente fondurilor externe nerambursabile, raportate cu aproximativ 5,6 milioane lei mai puțin decât în realitate. Aceste erori au fost generate de înregistrări contabile incorecte în cadrul proiectului „Eficientizarea activității CNPP pentru determinarea legislației aplicabile lucrătorilor migranți”, finanțat din fonduri europene.

Nereguli în recuperarea debitelor aferente pensiilor

Un alt aspect important sesizat de auditorii Curții de Conturi se referă la exonerarea nejustificată de la plată a unor debite în valoare de peste 3 milioane lei, rezultate din plata necuvenită a unor drepturi de asigurări sociale. CNPP a aplicat eronat prevederile Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, exonerând sume aferente perioadei ulterioare datei de 1 octombrie 2014, ceea ce contravine atât cadrului legal, cât și deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În urma acestor constatări, CNPP a comunicat unor case teritoriale de pensii necesitatea recuperării acestor debite, însă au fost identificate opinii divergente în interiorul instituției cu privire la interpretarea legii, ceea ce a întârziat demersurile de recuperare.

Subevaluarea dobânzilor și a datoriilor necurente

Auditul a semnalat și neînregistrarea în evidențele contabile a unor dobânzi calculate pentru împrumuturile contractate de Ministerul Finanțelor în scopul acoperirii golurilor de casă din bugetul asigurărilor sociale, în valoare de peste 10 milioane lei. Aceasta a condus la subevaluarea datoriilor curente și implicit la o denaturare a rezultatului patrimonial.

Totodată, s-au identificat datorii necurente subevaluate, reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate ce nu au fost înregistrate în contabilitate de către unele case teritoriale de pensii. Valoarea acestora depășește 17,6 milioane lei, ceea ce ridică semne de întrebare asupra corectitudinii situațiilor financiare consolidate.

Impactul financiar și măsurile adoptate

Pe fondul acestor deficiențe contabile și gestionarea defectuoasă a creanțelor, CNPP a fost nevoită să solicite suplimentarea bugetului pentru anul 2023 cu suma de peste 657 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru a putea asigura plata drepturilor sociale către pensionari.

Raportul subliniază că anumite erori au diminuat posibilitatea CNPP de a recupera fonduri utilizate nelegal, afectând astfel resursele publice și evidențele financiare ale sistemului public de pensii. Curtea de Conturi recomandă instituției adoptarea unor măsuri urgente pentru corectarea acestor deficiențe, inclusiv clarificarea internă a reglementărilor și procedurilor de înregistrare și recuperare a creanțelor, precum și îmbunătățirea controlului financiar intern.

CNPP