De ce ajungi să nu mai poți strânge nici măcar o farfurie. Legătura nevăzută dintre dezordine și sănătatea mintală
Dezordinea din casă, apărută brusc la cineva care își ținea locuința îngrijită, ar putea fi un semnal de alarmă pentru sănătatea mintală, nu o simplă dovadă de lene. Psihologii o leagă de depresie, de stres prelungit și de epuizare, dar atrag atenția că o locuință răvășită nu ține loc de diagnostic.
Când devine dezordinea din casă un semnal de alarmă pentru sănătatea mintală
Potrivit publicației Focus, specialiștii ar urmări mai ales schimbările bruște de comportament. Exemplul dat este cel al unui om care făcea constant curat și care ajunge să lase totul baltă. O asemenea ruptură de obicei ar putea indica o perioadă grea.
Printre cauzele invocate s-ar număra stresul prelungit, epuizarea și problemele de sănătate mintală care îngreunează până și treburile de rutină. De asemenea, tabloul ar fi completat de alte semne: pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, dificultățile de concentrare și retragerea din viața socială.
Cu toate acestea, lucrurile împrăștiate nu ar fi suficiente pentru o concluzie. Sursa citată susține că dezordinea, de una singură, nu pune un diagnostic.
Depresia ar tăia motivația pentru cele mai simple treburi
În ceea ce privește legătura cu depresia, explicația îi aparține psihologei Kendra Cherry. Conform acesteia, boala ar slăbi motivația de care e nevoie pentru sarcini banale. Adică spălatul vaselor sau strânsul hainelor ar deveni greu de dus la capăt.
Mai mult, psihologul canadian Jordan Peterson ar vedea în dezordinea persistentă o dificultate de a gestiona obligațiile și de a păstra obiceiurile zilnice.
Iar asta nu ar dovedi că cineva este leneș sau iresponsabil. Ar cântări mai mult motivele pentru care lucrurile se adună și felul în care este afectată viața de zi cu zi.
Ce arată un studiu pe 1.111 adulți despre dezordine și starea psihică
Cercetători de la University of East London au pus față în față dezordinea din locuință și starea de bine psihologică a 1.111 de adulți. Chestionarele au vizat obiectele păstrate în casă, cât de ordonată își percep oamenii locuința, obiceiurile de organizare și starea de bine.
Rezultatul ar indica o asociere semnificativă între dezordine și o stare de bine mai scăzută. Însă studiul nu demonstrează că dezordinea provoacă direct starea negativă. Relația ar putea funcționa și invers: oamenii stresați sau copleșiți ar avea mai puțină energie pentru treburile casei.
Ba mai mult, dezordinea ar avea și un revers. Experimentele lui Kathleen Vohs, psiholog la Universitatea din Minnesota, ar sugera că într-un spațiu dezordonat apar idei mai originale decât într-unul perfect organizat. Asta nu ar însemna că persoanele dezordonate sunt automat mai inteligente sau mai creative.
Pașii mici ar ajuta la reluarea ordinii în casă
Așa că recomandările pornesc de la lucruri mărunte. Primul pas ar fi o sarcină de câteva minute, cum ar fi făcutul patului. Ulterior ar veni eliberarea biroului sau așezarea hainelor la loc.
Totodată, curățenia ar trebui împărțită pe camere sau pe categorii de obiecte, nu făcută în toată locuința într-o singură zi. Muzica, pauzele scurte și obiectivele realiste ar face munca mai ușor de suportat. Ținta principală ar fi ca ordinea să-l ajute pe cel care locuiește acolo, nu să-i adauge presiune.