Diana Șoșoacă lămureşte cine l-a ucis pe Eminescu în faţa Parchetului. Acuză statul că vrea să o bage la Psihiatrie

Eurodeputata Diana Șoșoacă s-a prezentat vineri la Parchetul General pentru a fi audiată în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară și promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război. Lidera partidului S.O.S. România a transmis momentul în direct pe rețelele de socializare, așa cum a făcut de fiecare dată când a fost chemată de procurori.

În fața instituției, Șoșoacă a fost așteptată de mai mulți susținători, unii purtând steaguri și pancarte. Atmosfera a fost una de manifestație improvizată, eurodeputata declarând că dosarul său are „motivații politice” și că „libertatea de opinie este din nou anchetată în România”.

La ieşirea de la audieri Diana Şoşoacă a ţinut şi o lecţie de istorie, lămurind cine l-a ucis pe Eminescu.

12:46, 04.11.2025 • ACTUALITATE

Ludovic Orban ar fi fost chemat la audieri în dosarul fraților Micula. Consilierul prezidenţial neagă

11:03, 30.10.2025 • POLITICĂ

S-a stabilit. Chinezii o vor pe Diana Şoşoacă preşedinte (VIDEO)

Care sunt acuzaţiile

Actuala anchetă este una dintre cele mai complexe inițiate împotriva Dianei Șoșoacă în ultimii ani. În luna septembrie, procurorul general Alex Florența a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității europarlamentare a acesteia, în vederea urmăririi penale pentru 11 infracțiuni.

Citeşte şi: Diana Şoşoacă, acuzată de 11 infracţiuni. Parchetul cere ridicarea imunităţii de europarlamentar

Printre acuzațiile formulate de DNA și Parchetul General se numără:
– patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal,
– patru infracțiuni de promovare publică a cultului persoanelor condamnate pentru genocid și crime de război,
– promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe,
– negarea și minimalizarea Holocaustului,
– ultraj.

Procurorii susțin că declarațiile și acțiunile Dianei Șoșoacă depășesc limitele libertății de exprimare și intră sub incidența legislației care interzice glorificarea regimurilor fasciste și negarea Holocaustului.

Diana Şoşoacă: „O execuție politică”

Ca reacție la solicitarea Parchetului, Șoșoacă a catalogat acțiunea drept o „tentativă de execuție politică”, afirmând că este vizată pentru opiniile sale „naționaliste și suveraniste”.

Lidera S.O.S. România a fost chemată și luna trecută la Parchet, când a fost informată oficial că are calitatea de inculpată, dar a refuzat să dea declarații. De această dată, ea a susținut că va coopera „doar în limitele legii” și a acuzat „presiuni politice la adresa unui europarlamentar ales democratic”.

De la ce a pornit ancheta

Dosarul a fost deschis după o serie de declarații și gesturi publice controversate, prin care Diana Șoșoacă a elogiat personaje istorice condamnate pentru crime de război și a folosit simboluri asociate Mișcării Legionare.

În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat după ce Șoșoacă a postat pe internet un mesaj de omagiere a lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare.

Nemulțumită de invalidarea candidaturii sale la alegerile prezidențiale de către Curtea Constituțională, Șoșoacă a transmis live pe YouTube un mesaj în care a rostit sloganuri legionare:

„Nu pot să spun decât: Trăiască Legiunea și Căpitanul!, care au fost omorâți de aceeași putere jidănească ce acționează și acum. Rușine tuturor!”, spunea atunci Șoșoacă.

Câteva săptămâni mai târziu, în noiembrie 2024, aceasta a participat la o comemorare organizată la Tâncăbești, locul unde au fost executați Codreanu și 13 membri ai Gărzii de Fier, susținând că este „dreptul său să considere pe cine vrea patriot”.

De la Ceaușescu la Codreanu, șir de omagii controversate

Nu este prima dată când eurodeputata este acuzată de glorificarea unor personaje istorice condamnate. În februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus un denunț penal împotriva Dianei Șoșoacă pentru promovarea cultului lui Nicolae Ceaușescu, fostul dictator comunist condamnat pentru genocid.

Într-o intervenție ținută în plenul Parlamentului European, Șoșoacă a afirmat că liderii de la Bruxelles ar trebui să se inspire din modelul lui Ceaușescu:

„Nimeni nu l-a egalat vreodată. A condus România cu demnitate și curaj”, declara aceasta, stârnind reacții puternice în Parlamentul European.

Numele Dianei Șoșoacă a fost asociat, de-a lungul timpului, și cu alte fapte aflate în atenția justiției. În decembrie 2021, o jurnalistă italiană a depus plângere penală împotriva acesteia, acuzând-o că a fost sechestrată în biroul de avocatură al senatoarei de atunci, în urma unui interviu care a degenerat într-un conflict verbal și fizic.

De asemenea, Șoșoacă a fost implicată în mai multe incidente publice – de la altercații cu forțele de ordine la proteste, până la confruntări cu jurnaliști și oficiali străini.