Diana Şoşoacă plonjează şi ea în scandalul din Justiţie: „Nu voi tăcea”

Diana Şoşoacă a venit şi ea cu o opinie în scandalul izbucnit în ceea ce priveşte Justiţia. Într-o postare publicată luni pe Facebook, europarlamentarul susține că este „amenințată de sistem” și afirmă că România ar fi fost „desființată definitiv” printr-o decizie a Curții Constituționale din 5 octombrie 2024, decizie legată de interzicerea dreptului unui candidat de a participa la alegeri.

În același mesaj, Șoșoacă spune că publică „indiferent de consecințe” o declarație a unui fost magistrat, pe care o prezintă drept dovadă a controlului politic și al serviciilor asupra Justiției.

„CCR a interzis poporului să-și aleagă conducătorul”

În postare, Diana Șoșoacă leagă afirmațiile sale de hotărârea Curții Constituționale din 5 octombrie 2024 privind interzicerea dreptului unui candidat de a participa la alegeri. Ea susține că decizia ar fi echivalat cu „interzicerea dreptului unui om de a candida” și afirmă că, prin acest act, „CCR a interzis poporului să-și aleagă conducătorul”.

17:54, 10.12.2025 • Justitie

CCR amână decizia legată de pensiile magistraților. Legea rămâne în aer până după Crăciun

16:39, 10.12.2025 • ECONOMIE

CCR respinge sesizarea AUR și explică de ce majorarea impozitelor locale este constituțională

Europarlamentarul invocă libertatea de exprimare și afirmă că ar fi fost presată să tacă sub amenințarea unor consecințe penale, motiv pentru care publică mesajul „indiferent de consecințe”, în contextul pe care îl descrie drept o serie de „abuzuri” îndreptate împotriva sa și a familiei sale.

Declarația distribuită: acuzații despre influențe politice și alegeri în CSM

Textul redistribuit de Șoșoacă este atribuit unui fost magistrat, Maximilian Bălășescu. În mesajul preluat, acesta susține că, în trecut, alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar fi fost influențate de factori politici și de servicii de informații.

În aceeași postare, Șoșoacă prezintă declarația ca o piesă de context pentru acuzația sa că Justiția ar fi controlată și că hotărârea CCR din 5 octombrie 2024 ar fi fost un moment-cheie în ceea ce ea numește „desființarea” României.

Episodul invocat: Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, noiembrie 2011

În relatarea atribuită fostului magistrat, acesta afirmă că în noiembrie 2011, în contextul organizării alegerilor pentru CSM, ar fi existat presiuni pentru susținerea unui anumit candidat. În declarație sunt menționate nume de persoane și funcții, iar autorul susține că ar fi primit un mesaj că „trebuie” votat un candidat numit „Gabor”, pe motiv că „așa se vrea” la nivel înalt și că ar exista rezerve din partea serviciilor față de un candidat din București.

Fostul magistrat descrie apoi o întâlnire în care candidatul respectiv și-ar fi prezentat proiectul, urmată de discuții în interiorul colectivului, înainte de vot. În postare se afirmă că, la nivelul parchetului menționat, voturile ar fi fost împărțite egal între candidați, dar că rezultatul final ar fi fost decis de voturile obținute de candidatul susținut în alte structuri.

Petrecerea de la Cheile Grădiștei și „mecanismul” descris în postare

În aceeași declarație, autorul susține că, în decembrie 2011, la un eveniment organizat la Cheile Grădiștei, ar fi fost prezenți mai mulți procurori și oficiali din sistem, iar candidatul invocat ar fi apărut în proximitatea unor persoane cu funcții importante. Relatarea este folosită pentru a argumenta ideea unui „mecanism” de selecție și promovare a unor persoane în funcții-cheie, indiferent de opțiunile exprimate într-un parchet de dimensiuni mici.

Textul publicat de Șoșoacă conține și formulări jignitoare la adresa unor persoane publice menționate nominal; europarlamentarul nu se delimitează de acest limbaj și transmite mesajul ca atare, prezentându-l drept „adevărul” despre modul în care ar fi funcționat sistemul.

„Stat paralel”, împărțirea sistemului și avertismente despre viitoare dosare

În partea finală a declarației, autorul vorbește despre o împărțire a sistemului judiciar în tabere, pe care o plasează în timp începând cu anul 2004, și susține că arestările și condamnările ar fi fost făcute după criterii de apartenență sau opoziție față de sistem. Sunt formulate avertismente privind posibile dosare și condamnări pentru persoane care ar urma să piardă influența în sistem, precum și referiri la Lia Savonea, descrisă ca țintă.

Postarea Dianei Șoșoacă leagă aceste afirmații de propria sa teză privind decizia CCR din 5 octombrie 2024 și afirmă că publicarea mesajului este un gest asumat, pe care îl justifică prin „dreptul la libera exprimare și opinie”.