Dilema Polymarket: zona gri unde tehnologia ocolește legislația

Decizia Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) de a include platforma Polymarket pe lista neagră a operatorilor fără licență readuce în discuție relația dintre tehnologie și legislație. Societatea de avocatură Buju Stanciu & Asociații susține că acest caz ilustrează o „zonă gri” în care inovația digitală evoluează mai rapid decât capacitatea sistemului juridic de a o reglementa.

Potrivit avocatului Victor Buju, partener al firmei, „dacă pariem pe viitor, trebuie să ne întrebăm dacă vrem să reglementăm fie un climat în care toate formele emergente sunt asimilate la interzise, fie unul în care statul se așază la masa discuțiilor și redefinește echilibrul între inovație, protecție și control. În lipsa unui cadru care să răspundă direct și distinct la noile forme de interacțiune descentralizată, ne aflăm într-o zonă gri în care tehnologia ocolește legea, iar legea, la rândul ei, evită tehnologia.”

Ce a decis ONJN

Pe 30 octombrie 2025, ONJN a decis includerea platformei Polymarket pe lista neagră a operatorilor care desfășoară activități de jocuri de noroc fără licență pe teritoriul României. Decizia vine după o creștere semnificativă a activității pe platformă în perioada electorală, cu volume declarate de peste 600 de milioane de dolari pentru alegerile prezidențiale și peste 15 milioane pentru alegerile locale din București.

Reacția ONJN respectă cadrul legal existent, dar ridică întrebări despre adaptarea legislației la noile forme de interacțiune financiară. Polymarket nu funcționează ca o platformă tradițională de pariuri, ci ca un „laborator” global în care utilizatorii „votează cu banii” asupra viitorului.

12:58, 30.10.2025 • ACTUALITATE

Lovitură de teatru: Platforma Polymarket, interzisă în România

13:04, 05.10.2025 • ACTUALITATE

ONJN curăță piața jocurilor de noroc: sute de amenzi și confiscări pentru ilegalități

O reacție necesară, dar temporară

Victor Buju explică că „decizia ONJN protejează cadrul normativ existent, bugetul de stat și principiul conform căruia jocurile de noroc reprezintă monopol reglementat. Totuși, această reacție scoate la iveală limitele structurale ale reglementării actuale. În logica ONJN, pariul rămâne pariu, chiar dacă se folosesc criptoactive și smart contracte.”

Legea română definește jocul de noroc ca o activitate cu miză plătită, organizată după un regulament aprobat, cu câștig material și rezultat determinat prin hazard. În cazul activității online, sunt obligatorii licențierea ONJN și operarea unui sediu permanent în România.

Marius Stanciu, partener în aceeași casă de avocatură, precizează că Polymarket prezintă particularități care îl separă de jocurile de noroc clasice: „nu există un organizator care să garanteze câștigul, nu se joacă împotriva «casei» și participarea se face prin cumpărarea de tokenuri tranzacționate între utilizatori, nu printr-o miză plătită direct unui operator.”

Dileme juridice și comparații internaționale

În Uniunea Europeană, predicțiile de tipul celor realizate pe Polymarket sunt tratate ca jocuri de noroc neautorizate, însă nu există o definiție legală clară. În SUA, platforma a fost sancționată de Comisia pentru tranzacționarea contractelor futures (CFTC) pentru contracte derivate neînregistrate, nu pentru operarea unui joc de noroc, ceea ce reflectă o abordare diferită: instrumentele sunt tratate ca piețe financiare, nu ca gambling.

„Această prudență instituțională este de înțeles, dar nu e sustenabilă pe termen lung. În Europa, abordarea rămâne prohibitivă, iar statele membre tratează aceste inițiative ca pe jocuri de noroc neautorizate. România doar urmează această linie conservatoare. Fără o definiție legală clară, intervențiile administrative riscă să rămână punctuale și reactive”, subliniază Marius Stanciu.

Argumentul ONJN

ONJN consideră că activitatea Polymarket întrunește criteriile esențiale ale pariurilor:

• există miză, utilizatorii riscând fonduri pentru un posibil câștig;
• există un rezultat viitor aleatoriu;
• există contrapărți reale și distribuție de câștig/pierdere între participanți;
• platforma funcționează ca intermediar, colectând comision fără a garanta cote sau asumări de risc.

Autoritatea a atras atenția că percepția publică este clară: utilizatorii utilizează Polymarket ca pe un site de pariuri în crypto, indiferent de brandingul său de „piață de predicții” sau „event trading protocol”. În consecință, platforma funcționează fără licență și fără aplicarea principiilor de protecție a jucătorilor sau de combatere a spălării banilor.