Din Sudan în Gaza: Foametea ca armă sau eșecul comunității internaționale

La șapte ani de la adoptarea unei rezoluții ONU menite să protejeze civilii de utilizarea foametei ca armă, realitatea de pe teren arată că acest instrument crud rămâne activ în multe conflicte, cu efecte devastatoare.

În mai 2018, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite adopta în unanimitate Rezoluția 2417. Un moment considerat istoric la acea vreme, documentul condamna ferm utilizarea foametei ca mijloc de război și cerea acces umanitar neîngrădit pentru a asigura supraviețuirea populației civile în zonele de conflict. De asemenea, se solicita investigarea și sancționarea celor care distrug deliberat resurse esențiale pentru viață.

La șapte ani distanță, în ciuda faptului că au fost inițiate două procese privind utilizarea foametei ca armă de război — unul la Curtea Penală Internațională și altul la Curtea Internațională de Justiție —, bilanțul rămâne sumbru: în multe regiuni afectate de conflicte, foamea este în continuare folosită deliberat ca instrument de control și supunere, scrie publicația El Pais.

Consecințele conflictelor asupra securității alimentare

Războaiele determină deplasări în masă, pierderea locuințelor, a mijloacelor de trai și a terenurilor agricole. În special în zonele rurale, conflictele lasă pământurile necultivate, ceea ce duce la eșecuri ale recoltelor și la agravarea foametei. În plus, prezența minelor anti-persoană face imposibilă reluarea producției agricole, chiar și după încetarea ostilităților.

Infrastructura vitală — spitale, școli, piețe, surse de apă — este adesea distrusă sau grav afectată, ceea ce contribuie la răspândirea bolilor și la deteriorarea condițiilor de viață. Accesul umanitar, esențial în astfel de contexte, este adesea blocat de autorități sau de grupuri armate, ceea ce împiedică distribuția de alimente, medicamente și alte bunuri de primă necesitate.

09:01, 02.06.2025 • Internațional

Gaza: De ce tot mai mulți vorbesc despre „genocid” și cine refuză acest termen?

06:37, 24.05.2025 • Internațional

Ura biblică din conflictul din Gaza: De ce ambele tabere sunt orbite și împinse spre violență

Sudan: o criză umanitară ignorată

De la izbucnirea conflictului în Sudan, în aprilie 2023, țara traversează una dintre cele mai grave crize alimentare din istoria sa. Peste 25 de milioane de oameni, adică mai mult de jumătate din populație, se confruntă cu insecuritate alimentară acută, iar peste opt milioane se află în pragul foametei.

În 2024, se estimează că 3,2 milioane de copii vor suferi de malnutriție acută, dintre care peste 770.000 în formă severă. Cu toate acestea, accesul organizațiilor umanitare este sistematic obstrucționat, iar violențele împotriva lucrătorilor umanitari ating cote alarmante — 54 de persoane ucise în doar un an.

În ciuda apelurilor experților ONU pentru încetarea utilizării foametei ca armă de război, mecanismele prevăzute de Rezoluția 2417 — precum accesul fără restricții, avertizarea timpurie și tragerea la răspundere — nu sunt puse în aplicare.

Gaza: o catastrofă fără precedent

În Gaza, criza umanitară a atins cote dramatice. Conform celor mai recente date ale Clasificării Integrate a Fazei de Securitate Alimentară (CIF), 93% din populație — circa 1,94 milioane de oameni — suferă de insecuritate alimentară acută.

Lipsa alimentelor, apei potabile și medicamentelor a fost amplificată de distrugerea infrastructurii alimentare locale: peste 177 de bucătării și brutării comunitare au fost distruse sau închise. Prețul făinii a crescut cu peste 3.000%, ceea ce face ca hrana să devină inaccesibilă pentru marea majoritate a populației.

Doar presiunea internațională a dus recent la o ușoară reluare a livrărilor umanitare de către autoritățile israeliene. Totuși, volumul ajutoarelor rămâne insuficient, iar riscul unei foamete extinse persistă în lipsa unui armistițiu permanent și a unei deblocări reale a ajutorului.

Un apel pentru acțiune și responsabilitate

În ciuda progreselor juridice izolate, lipsa voinței politice și a aplicării coerente a Rezoluției 2417 contribuie la perpetuarea utilizării foametei ca armă de război. Interesele geopolitice și utilizarea dreptului de veto în Consiliul de Securitate blochează deseori acțiunea colectivă eficientă.

Uniunea Europeană, guvernele naționale și parlamentele au un rol crucial în respectarea Dreptului Internațional Umanitar și în asigurarea accesului neîngrădit al ajutorului umanitar. Prin politici externe coerente, control bugetar și dezbateri publice, parlamentarii pot aduce problema în centrul atenției și pot exercita presiune asupra executivului.