Directoratul ilegal de la Hidroelectrica mai continuă 4 luni

Publicat: 07 apr. 2023, 16:06, de Cristian Matache, în ESENȚIAL , ? cititori
Directoratul ilegal de la Hidroelectrica mai continuă 4 luni

Patru dintre membrii Directoratului declarat ilegal de către Curtea de Apel București vor ocupa pentru încă patru luni locul în conducerea Hidroelectrica.

Directoratul companiei de stat Hidroelectrica a fost numit astăzi, pe patru luni. Membrii acestuia sunt: Membrii Directoratului sunt:

  • Bogdan Nicolae BADEA, președinte Directorat (foto)
  • Marian BRATU, Membru Directorat
  • Razvan Ionut PATALIU, Membru Directorat
  • Cristian VLADOIANU, Membru Directorat
  • Andrei-Dominic GEREA, Membru Directorat

Urmează ca în perioada următoare să aibă loc recrutarea pentru Directorat pentru patru ani. Pentru cele patru luni în plus, Badea va mai încasa 60.000 de euro.

Practic, patru dintre ei, președintele Badea și membrii Bratu, Pataliu și Vlădoianu sunt cei care au făcut parte din Directoratul declarat ilegal de către Curtea de Apel București la 1 martie. Instanța a menținut soluția Tribunalului București din aprilie 2022, conform căreia procedura de selecție a fostului directorat este lovită de nulitate absolută.

Curtea de Apel București a decis să elimine procedura prin care Hidroelectrica și-a ales directoratul în anul 2019, confirmând o decizie similară dată de Tribunalul București în aprilie 2022.

Procesul a fost inițiat de Petronel Chiriac, fost director financiar al companiei. În noiembrie 2017, acesta a fost concediat, dar ulterior a contestat decizia Hidroelectrica. Printr-o decizie pronunțată în decembrie 2020, instanța a hotărât să îi dea dreptate lui Petronel Chiriac și l-a repus în funcția deținută la Hidroelectrica înainte de concediere. De asemenea, Tribunalul a mai decis că Hidroeletrica trebuie să îi plătească lui Petronel Chiriac despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, de la data concedierii si până la reintegrarea efectivă, sume actualizate cu dobânda legală şi indicele de inflaţie, calculate la data plăţii efective, scria atunci Financial Intelligence.

Ministru al Energiei era atunci Anton Anton, membru ALDE. Ministerul Energiei este acționar majoritar al Hidroelectrica.

”Hotărârea judecătorească a Curții de Apel București denotă clar că procesul de selecție și numire a celor cinci directori Hidroelectrica a fost unul neconform. În mod normal, companiile de stat sau cele cu capital majoritar de stat trebuie să respecte Ordonanța 109/2011 privind guvernanța corporativă și să își aleagă directorii în baza unui concurs cu reguli clare. Or, în cazul Hidroelectrica, concursul a avut numeroase vicii de procedură și a minimizat șansele candidaților care nu erau favorizați.” a declarat Mihai Kehaiyan, avocatul care l-a reprezentat pe reclamant în acest proces.

Actuala conducere a Hidroelectrica a fost învestită în funcție în vara anului 2019 și urma să fie înlocuită în vara anului 2023, conform regulamentului. Cei cinci directori care au format conducerea Hidroelectrica – din 2019 până la pronunțarea deciziei Curții de Apel București- sunt: Bogdan Badea – președinte, Marian Bratu, Răzvan Ionuț Pațaliu, Radu Cristian Pop (înlocuit, intre timp, cu Andrei Gerea) și Cristian Vlădoianu.

”În fapt, cei cinci directori ai Hidroelectrica nu mai acum nicio calitate legală – nu mai pot semna acte, nu mai pot reprezenta societatea. Practic, ei nu mai operează ca membri ai directoratului Hidroelectrica începând cu 1 martie. Interesant ar fi de văzut ce se întâmplă cu toate salariile și primele pe care le-au obținut din 2019 și până astăzi, luând în calcul că procesul de recrutare și selecție prin care aceștia au fost numiți în funcție a fost declarat nul. Ceea ce am obținut noi, prin cele două decizii fără echivoc ale instanțelor, nu reprezintă doar o victorie împotriva uneia dintre cele mai importante companii din domeniul energiei, ci este și o victorie împotriva practicilor de fraudare a selecțiilor organelor de conducere în cadrul companiilor cu capital de stat. Sunt tot mai dese cazurile când companiile de stat aleg să pună în practică proceduri interne care contravin legii și sunt profund viciate de terțe interese,” a adăugat Mihai Kehaiyan.