DNA clasează plângerile împotriva celor care au tolerat fraudele de la City Insurance și Euroins

Fosta conducere a Autorității de Supraveghere Financiare scapă de acuzațiile de tolerare a unor fraude care au dus la falimentele City Insurance și Euroins și pagube de peste 1 miliard de euro.

Niciunul dintre foștii șefi ai ASF, cu Nicu Marcu în frunte, nu va fi tras la răspundere pentru pagubele de miliarde de euro de la City Insurance și Euroins, din perspectiva DNA.

Peste 2,5 milioane de români cu polițe RCA la Euroins și 3 milioane cu polițe la City cer despăgubiri de la stat, prin Fondul de Garantare a Asiguraților. Pagubele depășesc deja 1 miliard de euro.

Dosarele privind presupusele fraude de la City Insurance și Euroins rămân în instrumentarea DIICOT și a Parchetului general. DNA a clasat dosarul care viza fost conducere a ASF, reclamată că a închis ochii la potențialele fraude.

Detalii despre plângerile împotriva conducerii ASF și motivele clasării:

Prima plângere: Expertul ASF Cristian Muntean a reclamat că șefii ASF din perioada 2018-2020 au tolerat costuri administrative și de vânzare a polițelor RCA mai mari decât 25%. ASF a contestat acuzațiile, susținând că procentele reale sunt mai mici.
A doua plângere: Muntean a reclamat că ASF nu a controlat și sancționat City Insurance și Euroins, vizate de numeroase plângeri din partea clienților. ASF a susținut că a luat măsuri împotriva companiilor, inclusiv sancțiuni și planuri de remediere a deficiențelor.
A treia plângere: Euroins a reclamat că vicepreședintele ASF Cristian Roșu le-ar fi impus să rezilieze un contract de re-asigurare și să încheie unul cu o companie din UE. De asemenea, ar fi fost amendați excesiv. ASF a respins acuzațiile, susținând că nu au fost încălcate legile și că sancțiunile au fost justificate.

Ce urmează:

Dosarele de la DIICOT și Parchetul general: Investigațiile privind presupusele fraude de la City Insurance și Euroins continuă.
Cererile de despăgubire: Peste 2,5 milioane de români cu polițe RCA la Euroins și 3 milioane cu polițe la City cer despăgubiri de la stat, prin Fondul de Garantare a Asiguraților.

Clasarea dosarului ASF de către DNA este o lovitură dură pentru cei care au pierdut bani din cauza falimentelor City Insurance și Euroins. Lipsa de tragere la răspundere a celor vinovați creează un precedent periculos și pune sub semnul întrebării eficiența sistemului de reglementare a pieței de asigurări din România.

Fostul șef al ASF, Nicu Marcu, a încasat în 2023 un venit lunar de 15.000 de euro, în vreme ce angajații au primit și al 16-lea salariu într-un an.

Acţionarul majoritar al City Insurance este firma Vivendi International, cu peste 85%, deținută de Dan Odobescu, cumnatul fostului premier al României, Adrian Năstase. Compania Euroins România în cazul căreia instanța a deschis procedura de faliment, la cererea ASF, este deținută de grupul bulgar Eurohold.

Cristian Muntean a fost cercetat disciplinar de echipa lui Nicu Marcu

Cristian Muntean, avertizorul de integritate care a pus pe masa Parlamentului şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) mai multe documente şi informaţii care arată starea de fapt a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a fost cercetat disciplinar de mai multe ori de subalternii lui Nicu Marcu în condiţiile în care hărţuirea avertizorului de integritate este interzisă de directiva europeană în materie şi de legea 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public (de integritate).

Cristian Muntean a dezvăluit, în mai 2021, în faţa membrilor comisiilor reunite de buget, finanţe, bănci şi piaţă de capital ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, următoarele:

1. În domeniul asigurărilor, conducerea ASF a favorizat operatorii economici supravegheaţi (asigurătorii), prin interpretarea defectuoasă a legislaţiei, omisiunea aplicării de sancţiuni sau aplicarea unor sancţiuni neproporţionale, simbolice faţă de natura faptelor constatate şi care afectează inclusiv bugetul de stat;

2. Atitudinea conducerii ASF faţă de asigurători a dus la vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale asiguraţilor;

3. Conducerea ASF a omis sesizarea autorităţilor competente atunci când au fost identificate nereguli grave rezultate în urma controalelor şi care impuneau alte verificări, pe care ASF nu este abilitată să le desfăşoare;

4. Conducerea ASF a emis acte administrative care serveau intereselor operatorilor economici aşa-zişi supravegheaţi;

5. Conducerea ASF are politici de personal pe criterii subiective: rudenie (gineri, soţii), interese personale (amante), cât şi în baza recomandărilor venite din partea operatorilor economici aşa-zişi supravegheaţi;

6. Presiuni directe exercitate de către Nicu Marcu, preşedintele ASF), pentru a forţa anumiţi angajaţi de a semna acte adiţionale ale contractelor de muncă ce prevedeau reducerea salariilor cu 25-30%, în timp ce veniturile consiliului ASF au rămas intacte.

În legătură cu situaţia de mai sus şi cu cea de-a patra cercetare disciplinară, Cristian Muntean nu a declarat nimic ziarului BURSA, invocând faptul că legea nu-i permite.

Motivele invocate de conducerea ASF la declanşarea anchetei interne au fost puerile. Conform art. 26 din legea avertizorilor de integritate, la cercetarea disciplinară, la solicitarea avertizorului de integritate cercetat trebuia să asiste presa, un reprezentant al sindicatului sau al asociaţiei profesionale sau un reprezentant al salariaţilor, iar acest lucru trebuia anunţat de ASF, pe pagina proprie de internet, cu cel puţin trei zile lucrătoare înaintea şedinţei Comisiei de Cercetare Disciplinară, sub sancţiunea nulităţii raportului şi a sancţunii disciplinare ce urmează a fi aplicată.