DNSC a lansat un studiu cu privire la rezilienţa strategică a UE şi contribuţia României

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică şi Asociaţia Română Asigurarea Securităţii Informatice au lansat, marţi, studiul „Rezilienţa strategică a Uniunii Europene, inclusiv în domeniile tehnologic şi digital: scenarii de viitor şi contribuţii ale României”, realizat în cadrul seriei de Studii de Strategie şi Politici (SPOS) 2021.

Studiul a fost realizat cu sprijinul Institutului European din România şi al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Potrivit concluziilor studiului, rezilienţa strategică presupune, în principal, existenţa unui sistem economico-social echilibrat, articulat şi flexibil, în care procesele şi activităţile cotidiene să se desfăşoare fără sincope majore, în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare naţionale şi asigurarea contribuţiei individuale la sistemele de cooperare şi colaborare din care un stat, în cazul de faţă România, face parte.

Pe lângă beneficiile în plan intern, legate de un nivel de trai ridicat, de evitare a efectelor majore ale unor crize şi asigurarea prosperităţii cetăţenilor, un stat puternic, care respectă principiile şi regulile unanim recunoscute, drepturile omului, statul de drept, supremaţia legii, o economie de piaţă consolidată şi un nivel ridicat de securitate, este văzut întotdeauna ca un aliat serios, dorit şi respectat.

09:43 • ACTUALITATE

Breșă în securitatea românească: Site-ul DNSC, atacat de hackeri

Atingerea unui asemenea nivel presupune în primul rând o foarte bună organizare şi eficacitate în acţiune la nivel naţional, un sistem educaţional solid care să asigure forţa de muncă necesară, calificată şi educată, precum şi alocarea în mod raţional şi adecvat de resurse pentru dezvoltare, în baza unor strategii de dezvoltare pe termen lung, care să valorifice potenţialul de care încă dispune România, se menţionează în studiul citat.

„Noi vedem rezilienţa ca pe o componentă esenţială, fundamentală, la momentul actual, în contextul geopolitic, cu un război la graniţă, esenţială din punct de vedere economic, al factorilor de decizie, al societăţii. Toată lumea este impactată şi simte consecinţele a ceea ce se întâmplă în lume”, a afirmat Dan Câmpean, directorul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), în cadrul conferinţei de lansare a studiului.

El a arătat că rezilienţa se află pe agenda tuturor în această perioadă, fie că este vorba de autorităţi europene, fie că sunt companii.

„Problema cu acest concept este că e unul simplu şi complex în acelaşi timp. (…). Sper că studiul nostru va duce la discuţii mai ample despre acest subiect”, a mai spus Cîmpean.

La rândul său, Sabin Popescu, manager securitate cibernetică în cadrul DNSC, a susţinut că, plecând de la lipsurile care au fost la începutul pandemiei, precum lipsa măştilor şi a altor produse din magazine, soluţia a fost o mai bună integrare a eforturilor la nivel european.

„Ar trebui să avem strategii de dezvoltare pe termen lung, să definim ce putem face în anumite zone, să vedem de ce resurse dispunem, ştiinţifice, umane, materiale. Am putea acţiona în zonă regională, să dezvoltăm proiecte comune cu ţări din jur, să atragem investiţii străine, iar în acest fel resursele atrase vor putea fi mai mari”, a spus Popescu.

Acesta a adăugat că fără educaţie nu vom putea evolua, iar „aici avem probleme de rezolvat”. „Autonomia nu înseamnă izolare, ci parteneriate bazate pe principii şi valori verificate, care şi-au demonstrat forţa în momente dificile. Educaţia este foarte importantă, fără educaţie nu putem evolua, iar aici avem probleme de rezolvat”, a transmis Sabin Popescu.

Alina Urs, expert în cadrul Centrului Naţional Cyberint, a arătat ce înseamnă un atac cibernetic pentru o companie.

„În momentul unui atac cibernetic, este un moment de şoc, stupoare. Acolo se vede cât de rezilientă este acea organizaţie.
Acolo unde există planuri, se trece repede în momentul de şoc. Fiecare îşi cunoaşte limitele de acţiune, pentru că, vrând să facă bine, există riscul să facă mai rău să ajungă la compromiterea infrastructurii”, a arătat Urs.

Totodată, Claudia Nicolae, director general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, s-a referit la fenomenul fake news, care a luat amploare în ultima perioadă.

„La nivelul UE, agenţiile de presă au început să conlucreze în cadrul unor proiecte europene comune, tocmai pentru a oferi cititorilor platforme cu informaţii validate”, a spus Nicolae.

Potrivit acesteia, presa a trecut printr-o perioadă foarte grea în timpul pandemiei, care a venit la pachet cu lipsa unor informaţii care să ajute la formarea unor ştiri complete.

„Ne-am trezit în postura de a face ştiri din faţa unui televizor, situaţie în care nu poţi pune întrebări, discursurile nu te lămuresc 100%, dar a trebuit să ne adaptăm acestui mod de a transmite ştirile”, a precizat responsabilul AGERPRES.

Claudia Nicolae a arătat că, în ultima vreme, atacurile cibernetice au fost tot mai virulente la adresa instituţiilor de presă, chiar şi AGERPRES fiind o ţintă destul de frecventă.

„Am reuşit să facem faţă acestor atacuri cu ajutorul factorului uman, care rămâne esenţial în jurnalism. Pe 16 iunie a fost publicat noul cod de practici privind dezinformarea, adaptat situaţiilor de după pandemie şi după izbucnirea războiului. În 2018, codul era aplicabil la modul voluntar, dar de această dată conţine şi sancţiuni şi există o perioadă de 6 luni pentru adaptare. Indiferent de situaţie, facem ştiri corecte şi obiective”, a completat ea.

Totodată, potrivit lui Florin-Eusebiu Slăvitescu, expert la Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), rezilienţa reprezintă mai mult decât capacitatea de a rezista, de a se adapta şi de a reveni cu celeritate la starea de normalitate.

„Ar trebui nu doar să revenim la starea funcţională, ci să fim mai puternici, mai pregătiţi, cu lecţia învăţată. Ar trebui să avem în fiecare casă un ghid de 10 pagini cu ce să facă oamenii în caz de necesitate”, a arătat el.

Cercetarea şi inovarea, precum şi investiţiile în start-up-uri vor fi importante pentru a sprijini supremaţia tehnologică europeană. Un ecosistem global de inovare fragmentat ar încetini procesul de inovare, ceea ce ar avea consecinţe inclusiv în domeniul sănătăţii unde ar putea întârzia lupta împotriva noilor boli, mai arată concluziile studiului.

Parteneriatele public-private vor fi importante în susţinerea dezvoltării ulterioare a tehnologiilor precum inteligenţa artificială, big-data, blockchain, robotică şi calculatoarele cuantice.

Uniunea Europeană ar putea explora modalităţile de co-proiectare şi cooperare cu investitorii privaţi pentru a dezvolta mecanisme de finanţare public-privată, pentru a finanţa în continuare start-up-uri inovatoare. De asemenea, Uniunea Europeană trebuie să consolideze relaţiile inter-regionale.

„Din punct de vedere economic, Uniunea Europeană trebuie să aibă capacitatea de a stabili obiective economice clare şi de a acţiona independent. Acest lucru necesită coeziune politică cu privire la direcţia politicilor economice, de planificare strategică şi luarea deciziilor în comun pentru a-şi realiza puterea de reglementare, precum şi resurse de politică, active materiale, cum ar fi o piaţă unică care funcţionează bine, o tehnologie puternică şi o bază industrială solidă, o forţă de muncă înalt calificată, infrastructuri critice sigure şi aprovizionare fiabilă cu energie şi materii prime critice pentru a se manifesta ca o putere relevantă pe piaţa internaţională”, mai arată studiul.

De asemenea, Uniunea Europeană şi statele membre trebuie să construiască o agendă economică pe astfel de priorităţi comune pentru a-şi putea pune în aplicare strategia la nivel global.