Doar 9% dintre români se identifică drept LGBT+

Potrivit unui sondaj Ipsos efectuat recent în 30 de state, la nivel global, dar şi în România, 9 persoane adulte din 100 de se identifică ca LGBT+.

Procentul adulților care se identifică LGBT+ variază în funcție de generație și de zona geografică

Astfel, în țările incluse în studiu, 3% dintre adulți se identifică ca lesbiene sau homosexuali, 4% ca bisexuali, 1% ca pansexuali sau omnisexuali și 1% ca asexuali. În România, 1% se identifică drept lesbiene sau gay (față de 3% atât la nivel global, cât și în Europa) și foarte puțini (0,1%) se identifică drept asexuali. Procentul adulților care se identifică LGBT+ variază semnificativ în funcție de generația din care fac parte și de zona geografică: de la 18% (media globală) în rândul generației Z (cu vârsta de până la 26 de ani) la 4% în rândul generaţiei Baby Boomers (cu vârsta de 59 de ani și peste) și de la 15% în Brazilia la 4% în Peru.
La nivel global, membrii Generației Z, sunt mai înclinați să se identifice ca homosexuali, bisexuali, pansexuali/omnisexuali, asexuali sau transsexuali/ non-binari: de două ori mai mult decât generaţia Millennials (cu vârste cuprinse între 27 și 42 de ani), de trei ori mai mult decât Generația X (cu vârste cuprinse între 43 și 58 de ani) și de patru ori mai mult decât Baby Boomers.
Comunitatea LGBT+ are o vizibilitate scăzută în România
Aproximativ aceleași diferențe între generații pot fi întâlnite și în România. Insă vizibilitatea persoanelor LGBT+ este semnificativ mai scăzută în România comparativ cu media globală, indiferent de segmentul discutat. A avea un prieten homosexual/lesbian sau bisexual este mai frecvent menționat în America Latină, Spania, Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud. Diversitatea de gen este mai vizibilă în întreaga lume anglofonă, Brazilia și în special în Thailanda. Pe de altă parte, cea mai scăzută vizibilitate a comunității LGBT+ și a diferitelor sale segmente se înregistrează în România, Japonia, Coreea de Sud, Turcia, Ungaria și Polonia.
În conformitate cu nivelul de identificare, mai mulți tineri cunosc cel puțin o persoană care se identifică drept LGBT+ în comparație cu adulții în vârstă. Diferențele generaționale devin și mai pronunțate la nivel global atunci când vine vorba de a cunoaște pe cineva care este bisexual, non-binar, neconform genului sau are o identitate de gen fluctuantă (fluid de gen): în ambele cazuri, generația Z este de trei ori mai probabil să cunoască o astfel de persoană decât generația Baby Boomer. România nu face excepție de la această tendință, dar se poate observa o diferență și mai mare în ceea ce privește vizibilitatea persoanelor bisexuale: generația Z are de șase ori mai multe șanse să cunoască pe cineva din această categorie, comparativ cu generația Baby Boomer și de trei ori mai multe șanse să cunoască pe cineva care este homosexual, lesbiană sau homosexual.

Românii nu agreează căsătoriile între persoane de același sex

Majoritatea celor intervievați susțin căsătoriile între persoane de același sex și dreptul cuplurilor de același sex de a crește copii în majoritatea țărilor. România se situează pe penultimul loc în ceea ce privește sprijinul pentru căsătoriile între persoane de același sex, înaintea Turciei.
În medie, în cele 30 de țări incluse în studiu, 56% dintre respondenți susţin legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, în timp ce 16% consideră că aceste cupluri ar trebui să primească recunoaștere legală, dar nu și dreptul de a se căsători.
14% consideră că nu ar trebui acordată nicio formă de recunoaștere legală, în timp ce alți 14% nu și-au format o opinie clară.
Perspectiva asupra cuplurilor de același sex care cresc copii este mai favorabilă decât sprijinul pentru căsătorie.
România este printre puținele țări în care proporția celor care nu sunt de acord (33%) este mai mare decât a celor care susțin căsătoria între persoane de același sex (25%).
În același timp, 45% dintre români consideră că un cuplu de același sex ar trebui să aibă aceleași drepturi de adopție ca un cuplu heterosexual, iar 44% consideră că au șanse egale cu ceilalți părinți de a crește cu succes un copil. Majoritatea respondenților (67% la nivel global, 64% în Europa și 59% în România) sunt de acord că persoanele transgender se confruntă cu un val de discriminare, comparativ cu 19% care menționează că nu se confruntă cu niciuna sau se confruntă cu un nivel scăzut. Interesant este că doar 1 din 3 români susține sistemele de asigurări de sănătate care acoperă costurile tranziției de gen.